O comună din județul Tulcea e campioană la fonduri europene. Festivalul care a făcut-o celebră
O comună din județul Tulcea e campioană la fonduri europene. Jurilovca a devenit atracţie pentru turişti după ce, din fonduri europene, s-a organizat mai mulți ani la rând, festivalul borşului pescăresc.
Vara trecută, în două zile, evenimentul a atras aproape 100 de mii de oameni. A fost motorul de dezvoltare pentru comunitate şi administraţia locală care, cu fonduri europene, a tras utilităţi, a construit pensiuni, dar şi port pentru ambarcaţiuni, scrie StirileProTV.
O comună din județul Tulcea e campioană la fonduri europene. Istoria unui eveniment de succes
Jurilovca este un sat de lipoveni, aflat la marginea Deltei. Zona, de-o frumuseţe sălbatică, se află pe malul a două lacuri. Unul dintre ele, Razelm, este cel mai mare lac natural din România. De la Jurilovca se ajunge la Gura Portiţei, un sat de vacanţă ridicat pe fâşia de nisip care desparte delta de Marea Neagră.
Sunt locuri spectaculoase, însă turismul a început să se dezvolte în Jurilovca doar de câţiva ani, după ce în sat s-a tras apă curentă şi s-au asfaltat străzile.
Investiţiile nu s-ar fi putut face din bugetul local. Aşa că din 2012, primăria a depus 40 de proiecte. Unul la doi funcţionari. Au fost toate aprobate. Astfel, localitatea a atras fonduri de 35 de milioane de euro, din care 13 milioane fonduri europene, restul guvernamentale.
Într-o zi de octombrie, în 2009, în satul Jurilovca din judeţul Tulcea, se năştea timid Sărbătoarea Borşului Pescăresc. S-au pregătit atunci cinci ceaune de peşte, iar numărul de participanţi nu a depăşit două sute persoane.
13 ani mai târziu, vorbim de 60 de ceaune şi aproape 100 de mii de oameni. Ideea a pornit de la Paul Condrat, lipovean de-al locului, istoric de meserie. „Borşul pescăresc e vedeta Jurilovcăi, de fapt. În 2009, când am început cu acest eveniment, eram o echipă mică, ne-am strâns vreo 20-30 de oameni şi am zis să creştem vizibilitatea Jurilovcai”.
Eugen Ion, primar:
„Am rugat bucătăresele de la biserică, pentru că la biserica din bloc există și o mică cantină și am făcut cu pescarii cinci ceaune de ciorbă. Am anunțat evenimentul și undeva în centrul satului, am făcut o mică petrecere”.
Într-un sat cu 4.400 de locuitori, din bugetul local nu se pot susţine astfel de evenimente. Iar fără ele, nu se poate dezvolta turismul. Eugen Ion este primar în Jurilovca din 2012.
Eugen Ion, primar:
„De la an la an, el a avut o creștere organică, spunem noi, între 40 și 60 la sută. Peste 24 de tone de borş de peste realizat în două zile şi peste 40 de mii de porţii de peşte”.
Ce s-a realizat cu bani europeni
S-a tras apă şi canalizare, urmează şi gazele. Au fost renovate cele cinci şcoli, iar acum în fiecare clasă există tablă inteligentă. Se construieşte şi o sală de sport, în curtea celei mai mari unităţi de învăţământ din comună.
Odată infrastructura pusă la punct, au apărut şi investiţii private, care au dus, la rândul lor, la dezvoltarea turismului. De curând, a fost deschis un resort de patru stele, cu hotel şi bungalowuri, o investite de peste 10 milioane de euro.
În urmă cu zece ani, în comuna Jurilovca, erau patru unităţi de cazare, acum sunt 26. Vorbim de cele acreditate de Ministerul Turismului. În total, sunt 5 sute de locuri de cazare, la care se mai adaugă alte două sute de locuri de campare, într-un proiect al administraţiei locale.
Cu două sute de mii de euro bani europeni, a fost construită şi o pensiune.
Claudia şi Marius au lăsat în urmă o carieră în domeniul IT pentru a face turism, în Jurilovca, satul natal al tinerei de 34 de ani. Au lucrat în multinaţionale în Bucureşti, după care, în 2015, şi-au luat rucsacul în spinare şi timp de un an au străbătut România şi Asia, făcând autostopul şi dormind pe la localnici. S-au întors acasă când o prietenă, consultant, i-a anunţat că îi poate ajuta să acceseze fonduri europene pentru o pensiune.
Multe dintre investiţiile pe fonduri europene din Jurilovca au fost făcute prin programele pentru pescuit ale Uniunii Europene. Iar noi linii de finanţare vor fi deschise începând cu anul viitor. Sunt oportunităţi pentru comunităţile locale de pescari care vor să se dezvolte şi să găsească noi surse de venit.
