Obiceiuri și superstiții de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Ce nu ai voie să faci azi de Drăgaică sau Sânziene

Sunt o mulțime de obiceiuri și superstiții de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. De asemenea, trebuie să ai mare grijă ce faci în această zi. 

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, o mare sărbătoare pentru credincioși, este prăznuită pe data de 24 iunie. În popor, tot în această zi, se sărbătoresc și Drăgaica sau Sânzienele. În mod normal, Biserica Ortodoxă prăznuiește ziua morții sfinților. Însă, cu toate acestea, Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul sunt celebrați atât la naștere, cât și la alte evenimente care au avut loc în viața lor. Vorbim mai exact despre: Adormirea Maicii Domnului, Nașterea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

Obiceiuri și superstiții de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

După cum bine am spus și mai sus, există mai multe obiceiuri, tradiții și superstiții în această zi, ce trebuie respectate de fiecare dintre noi.

• Ziua de Sânziene sau Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este considerată una sfântă. Nimeni nu are voie să lucreze nici pe câmp, dar nici acasă. Trebuie să mergeți la biserică de dimineață, iar la terminarea slujbei, când ajungeți acasă, luați masa cu toți cei dragi. Gustați din bucatele pregătite cu dragoste de către gospodine.
• S-ar spune că în noaptea de Sânziene de deschis porțile cerului, iar lumea de dincolo vine la cei vii. Cu această ocazie, în foarte multe zone din țară, nu peste tot, ce-i drept, se vor face pomeni pentru morți de Moșii de Sânziene, potrivit Libertatea.
• Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le putea pune sub perne. Se face asta cu o noapte înainte, bineînțeles. Vor face asta pentru a-și putea visa ursitul ce le-ar peți. În alte zone, sunt puse în grădini sau în locuri curate.
• Acele flori culese în ziua de Sânziene se vor prinde în coronițe sau vor și legate în formă de cruce. Ulterior, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și mai apoi păstrate.
• Dacă dimineață găseau coronițele pline de rouă, atunci era un semn bun. Ele urmau să se mărite, marele vis al fiecăreia.
• Spre dimineață, flăcăii vor umbla prin sat și vor arunca cununițe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.
• Femeile care sunt deja căsătorite, obișnuiesc să își înfășoare mijlocul cu flori de sânziene pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât și femeile își puneau în păr sau în sân floarea pentru a atrage atenția asupra frumuseții lor.
• Despre Sânziene se spune că sunt zece tinere zeițe ce formează alaiul nupțial al zeiței Sânziana. Așa se numește în Banat, Transilvania, Oltenia, Maramureș sau Bucovina. În alte zone, precum Dobrogea, Muntenia, sudul și centrul Moldovei poartă denumirea de Drăgaica.
• Dacă nu se respectă această zi, Sânziana se va răzbuna prin grindină, vârtejuri, vijelie etc.
• Roua sânzienelor era strânsă de bătrâne într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, bătrânele nu vorbeau deloc și mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu rouă era sănătos și drăgăstos peste an.