Opoziția atacă la CCR măsurile fiscale. Reacția premierului Marcel Ciolacu
Așa cum a anunțat deja de la începutul săptămânii, opoziția atacă la CCR măsurile fiscale propuse de Guvernul Ciolacu. În același timp, însă, aceleași partide au renunțat la ideea depunerii unei moțiuni de cenzură împotriva executivului deoarece calculele parlamentare erau în defavoarea lor. Premierul Marcel Ciolacu a reacționat la aceste anunțuri.
Opoziția atacă la CCR pachetul de măsuri fiscale al Guvernului
USR și Forța Dreptei contestă la CCR Legea măsurilor fiscal-bugetare. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, care argumentează că nu au fost respectate procedurile pentru asumarea legii.
Astfel, conform USR, unele prevederi se aplică de la 1 octombrie, altele de la anul, iar CCR a spus de multe ori că asta nu este în regulă. USR contestă și invocarea urgenței, ca motiv pentru asumarea răspunderii Guvernului pe această lege.
”CCR a spus clar că atunci când îți angajezi răspunderea ca guvern, trebuie să ți-o angajezi pe ceva urgent, pentru ceva care se aplică imediat și nu ai altă variantă. În cazul nostru, ei au făcut o reformă care se aplică neunitar, nu era urgență, trebuia trecută prin Parlament.
Sunt foarte multe argumente de neconstituționalitate intrinsecă, e încălcat principiul securității juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normelor din această lege” a explicat Ionuț Moșteanu, conform News.ro.
Ce prevede textul sesizării către CCR
Semnatarii sesizării către CCR susţin că legea este ”neconformă cu o serie de articole din Constituţia României”.
”Proiectul de lege votat, PL-x nr. 546/2023, încalcă flagrant art. 1 alin (3)-(5), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45, art. 56, art. 61, art. 69 alin. (1), art. 108, art. 114, art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1) şi art. 147 din Constituţia României”, se arată în sesizare.
De asemenea, se mai afirmă că ”modalitatea de adoptare a Legii (…) contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în condiţiile respectării principiului echilibrului şi separării puterilor în stat”.
”Posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreţionară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României”, se arată în sesizare.
”La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă”, se mai arată în document.
Potrivit semnatarilor sesizării, ”adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat”.
”În contextul actual politic din România, observăm că avem o majoritate consolidată în Parlament, datorată colaborării dintre două partide pentru constituirea Guvernului. Prin urmare, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu era necesară recurgerea la procedura stipulată de articolul 114 din Constituţie”, se mai arată în sesizare.
”Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale ca garant al supremaţiei Legii fundamentale”, mai arată semnatarii sesizării.
Aceştia afirmă că ”validitatea actului normativ în discuţie nu este conformă cu principiile constituţionale”.
”Sub pretextul elaborării unui proiect de lege asupra căruia Guvernul să-şi angajeze răspunderea, au fost inserate modificări care, în esenţă, au valoare şi impact de reformă, de program de guvernare. Aşa fiind, ar fi fost imperativ, din punct de vedere juridic şi constituţional, ca aceste modificări să fie prezentate şi adoptate sub forma unei reforme dacă asta se dorea, cu toate consultările şi evaluările de impact necesare. S-a ajuns astfel la realizarea unor modificări legislative de amploare, complexe, creând un context de ambiguitate şi neconstituţionalitate, promovate sub numele de «proiect de lege»”, se mai arată în sesizare.
Semnatarii sesizării se referă şi la faptul că ”modalitatea de adoptare a Legii (…) contravine prevederilor art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege unitar”.
În plus, aceştia critică şi încălcarea principiului legalităţii şi se referă la faptul că legea ”aduce atingere principiului previzibilităţii, securităţii juridice şi clarităţii normelor”.
Marcel Ciolacu a reacționat după demersul opoziției
Premierul Marcel Ciolacu consideră că demersurile făcute separat la Curtea Constituțională de USR și AUR sunt dreptul acestora.
„Ce a declarat Curtea, că nici nu cred că au primit sesizarea? Eu o am (sesizarea – n.r.), că am primit-o, că sunt prim-ministru al României, dar eu niciodată nu am comentat o decizie a Curţii” a declarat Marcel Ciolacu.
Întrebat cum vede această acţiune, în calitate de preşedinte al PSD, Ciolacu a răspuns: „E dreptul lor să o depună”.
