Există o plantă care crește și în România ce ajută la răceală, dar şi la astm. Mai mult, are numeroase beneficii pentru uzul extern, cum ar fi vindecarea rănilor şi a vânătăilor. Mai mult, este folosit drept tratament pentru diverselor afecţiuni cum ar fi inflamaţiile, febra, tusea, constipaţai sau leziuni ale pielii.
Pătlagina, căci despre ea este vorba, este planta care are în compoziţie un anumit factor de creştere epidermic care accelerează procesul de vindecare a rănilor şi vânătăilor uşoare. Frunzele de pătlagină pot fi fierte în borcane cu apă, apoi zeama este folosită pentru tamponarea rănilor sau leziunilor de pe piele.
De asemenea, această plantă mai este folosită împotriva răcelii, guturaiului, sinuzitei sau a unor forme de alergii precum astmul sau rinita alergică. Mai mult, pătlagina ajută la reducerea secreţiei de mucus din căile respiratorii.
Compoziția chimică a plantei arată un conţinut ridicat de vitamina A şi C, care ajută la întărirea sistemului imunitar, dar şi tanin, care reduce inflamaţia şi combate infecţia.
Pătlagina creşte, în special, în zona de câmpie şi se mai numeşte, în funcţie de regiune, iarba babei, limba broaştei, limba mânzului, iarba de cale, mama pădurii sau protagină. Frunzele de pătlagină se recoltează înainte şi în timpul înfloritului, în lunile iunie, iulie, august şi septembrie, şi au un gust amar. Rădăcinile se recoltează toamna, respectiv în jurul lunii octombrie.
Ceaiul făcut din frunze este folosit pentru tratarea constipaţiei, diareei, gastritei sau colitei. Ajută la refacerea echilibrului acidului gastric şi poate trata inflamaţiile din stomac sau intesine.
Pentru uz extern, pătlagina mai ajută la arsuri, herpes, înţepături de insecte, eczeme sau gingivită.