Lansarea confuză a bugetului UE scoate la iveală slăbiciunile lui von der Leyen. Criticile interne la adresa președintelui Comisiei Europene au ajuns la punctul de fierbere din cauza unui plan de cheltuieli dezordonat, confuz și secret, care a evidențiat diviziunile și a dezvăluit fragilitățile politice.
La sfârșitul anului trecut, când Ursula von der Leyen s-a întors pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, consilierii săi au identificat reforma viitorului buget pe termen lung al UE drept una dintre cele mai dificile misiuni ale sale, porivi POLITICO.
Plină de mine ascunse, cereri concurente și dispute de la Lisabona până în Letonia, era clar că nu va fi nevoie de prea mult timp pentru ca aceasta să îi explodeze în față. Majoritatea guvernelor nu doresc să dea UE niciun ban mai mult decât fac deja, însă Parlamentul European cere contrariul. Conflictul din Ucraina a provocat o nevoie rapidă de investiții în domeniul apărării, însă UE ia bani de la fermieri pe riscul ei.
Deși aceste tipuri de tensiuni nu sunt noi, blocul este mai polarizat ca niciodată și, în ciuda unei reveniri la putere care a semănat mai mult cu o încoronare decât cu o alegere, sprijinul politic al lui von der Leyen este fragil și pare tot mai fragil.
Modul confuz și opac în care a fost anunțat miercuri bugetul pentru perioada de șapte ani începând din 2028 nu a ajutat.
Propunerea Ursulei von der Leyen pentru cel mai mare buget din istoria UE – 2 trilioane de euro, în creștere de la bugetul precedent de 1,2 trilioane – a generat nemulțumiri, critici și agitație în cadrul Comisiei Europene, colegii avertizând că stilul ultra-centralizat al președintei executivului a compromis startul dezbaterii.
Pregătit de luni de zile și ținut în mare parte secret chiar față de echipa de comisari, proiectul de buget pentru perioada 2028-2034 a provocat o reacție internă critică neobișnuită, care a forțat concesii semnificative în ultimele ore înainte de publicare, scrie și Financial Times.
Comentând schimbările legate de modul în care este structurat bugetul UE, în propunerea șefiei Comisiei Europene, ministrul român de Externe Oana Țoiu a spus că ”vedem în față o provocare pentru România”.
”Această nouă abordare care leagă alocările financiare de îndeplinirea unor obiective leagă asta de rezultate și de reforme, sigur, este o abordare constructivă, principial, însă este o abordare complicată în momentul în care ne uităm la experiența României de a fi pierdut miliarde pentru că nu a reușit întotdeauna să susțină ritmul de reforme și rezultate impus de acest tip de alocare financiară.
Asta nu înseamnă că ne opunem alocării financiare bazate pe rezultate, dar trebuie să fim realiști că avem nevoie de niște domenii unde să putem să împingem înainte un mesaj care ține de păstrarea predictibilității unor finanțări. De exemplu, în agricultură.
În agricultură, o veste care nu este deloc îmbucurătoare pentru noi este că s-a diminuat bugetul total alocat domeniului agriculturii și asta este ceva ce trebuie să discutăm în perioada următoare”, a afirmat Țoiu.