Politico titrează! Instanța supremă din România este acuzată de amestec nedemocratic în alegeri, după ce a eliminat din scrutinul prezidențial o candidată antisemită, pro-rusă și de extremă dreapta, afirmând că aceasta ar amenința poziția țării în Uniunea Europeană și în NATO.
Dianei Șoșoacă, liderul partidului ultranaționalist S.O.S România, care a fost aleasă în Parlamentul European în iunie, i s-a interzis la începutul acestei luni să candideze la alegerile prezidențiale cu două tururi de scrutin din 24 noiembrie și 8 decembrie.
Decizia fără precedent a Curții Constituționale a României (CCR) a stârnit critici din partea rivalilor lui Șoșoacă din întregul spectru politic, cuprinzând socialiști, liberali și academicieni – o personalitate subliniind chiar faptul că aceasta face ecou guvernării electorale a Kremlinului.
Este prima dată când instanța a scos un candidat din cursa prezidențială pe baza declarațiilor sale publice, potrivit Alexandrei Iancu, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.
„Este derutant pentru că am avut candidați anteriori care nu erau neapărat în conformitate cu valorile democratice … dar această problemă nu a fost ridicată înainte. Este prima dată când [instanța] analizează valorile și principiile constituțiilor și [vede] dacă candidatul le fundamentează”, a declarat ea pentru Politico.

Decizia instanței a declanșat un răspuns indignat și antisemit din partea lui Șoșoacă, în care – fără nicio dovadă – a acuzat UE, evreii, americanii și francezii de complot împotriva sa, împreună cu instanța însăși.
CCR a concluzionat în hotărârea sa publică că Șoșoacă, pe baza discursurilor sale publice și a pozițiilor disponibile, nu ar putea, în calitate de președinte, să respecte Constituția țării și să protejeze democrația, amenințând în același timp aderarea României la NATO și la UE.
Curtea a declarat că observă „promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă”, precum și „un comportament sistematic, persistent și de lungă durată menit [să] submineze fundamentele constituționale ale statului român și garanțiile acestuia, respectiv apartenența României la structurile euro-atlantice”.
Șoșoacă a cerut anterior ca UE să nu mai furnizeze arme Kievului în rezistența sa împotriva invaziei la scară largă a președintelui rus Vladimir Putin și chiar a afirmat că România ar trebui să anexeze unele teritorii ucrainene.
În timpul unui interviu acordat săptămâna trecută publicației Politico, ea a atacat Israelul, Statele Unite și serviciile secrete ale ambelor țări, despre care a afirmat că „au influențat decizia instanței”, deși nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor sale.
Dar Șoșoacă nu a fost singura figură-cheie care a fost uimită de decizia instanței.
Printre adversarii săi, prim-ministrul socialist și actualul candidat la președinție Marcel Ciolacu și eurodeputatul Eugen Tomac din grupul liberal Renew Europe din Bruxelles au criticat hotărârea – în ciuda dezacordurilor vehemente cu Șoșoacă în materie de politică.
„Diana Șoșoacă reprezintă tot ceea ce este rău în politica românească”, a declarat Tomac.
„Cu toate acestea, acest tip de politician nesăbuit nu ar trebui să fie oprit folosind metode de tip Putin”, a adăugat Tomac. „Decizia Curții Constituționale este discutabilă și greu de înțeles … Șoșoacă ar trebui să fie înlăturat de alegători la urne sau sancționat de cei care apără demnitatea și drepturile cetățenilor prin procese democratice.”
Sondajele recente privind alegerile prezidențiale arată că cursa va fi strânsă și sugerează că Ciolacu (20,3 la sută) și fostul secretar general adjunct independent al NATO Mircea Geoană (21,4 la sută) vor trece în turul al doilea. Înainte de excludere, Șoșoacă avea un sondaj de aproximativ 13,6 la sută, ceea ce o plasa pe locul patru la acel moment.
Potrivit analistului politic Iancu, George Simion de la mai cunoscutul partid de extremă dreapta Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) are șanse să obțină voturi care altfel i-ar fi revenit lui Șoșoacă.
Șoșoacă le-a cerut lui Ciolacu și Geoană să se retragă din cursa prezidențială pentru ca alegerile să poată fi reluate și ea să își poată depune din nou candidatura. Ambii candidați principali au respins ideea.
Cu toate acestea, Ciolacu a declarat că motivarea instanței „întărește discuția privind necesitatea unei reforme ample a CCR”.