Povestea lui Jean Monnet, unul dintre ”părinții” Uniunii Europene. Vizionarul vânzător de coniac și primele planuri de unificare
Povestea lui Jean Monnet, unul dintre ”părinții” Uniunii Europene, este una impresionantă. Jean Omer Marie Gabriel Monnet s-a născut la 9 noiembrie 1888, în regiunea franceză Cognac. După terminarea studiilor, la vârsta de 16 ani, tatăl său l-a trimis la Londra se ocupa de afacerea familiei, respectiv comercializarea coniacului. Monnet a călătorit în întreaga lume datorită profesiei sale de distribuitor de coniac şi, ulterior, de bancher.
Devenit Consilier pe probleme economice şi om politic, Jean Monnet (1888 – 1979) şi-a dedicat viaţa cauzei integrării europene. El a fost sursa de inspiraţie a ”planului Schuman”, care prevedea unificarea industriei grele a Europei occidentale.
Pe baza acestui plan, în 1951, a fost fondată Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), prin Tratatul de la Paris, semnat de Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda. CECO a fost predecesoarea Comunității Economice Europene şi ulterior a Uniunii Europene.
Povestea lui Jean Monnet, unul dintre ”părinții” Uniunii Europene. La 16 ani și-a încheiat studiile și a intrat în afaceri
Și-a încheiat educaţia formală la vârsta de 16 ani, apoi a îndeplinit roluri diverse: om de afaceri internaţional, bancher, diplomat şi politician. Cu toate acestea, nu a fost niciodată ales într-o funcţie publică şi, prin urmare, nu a avut niciodată puterea politică necesară pentru a-și pune în aplicare punctele de vedere.
Doar prin capacitatea sa de argumentare şi convingere i-a determinat pe liderii europeni să lucreze în interes comun, făcându-i să înţeleagă beneficiile cooperării, scrie europa.eu.
La începutul Primului Război Mondial, cererea sa de înrolare în armată a fost refuzată pe motive de sănătate. Determinat să-și servească ţara altfel, Monnet a contactat guvernul francez, înaintându-i o propunere privind o mai bună coordonare a proviziilor de război cu Marea Britanie.
Propunerea a fost aprobată, iar preşedintele francez Raymond Poincaré l-a desemnat intermediar economic între Franţa şi aliaţii săi.
Între afacerile cu coniac și alianțele politico-economice
După ce a dat dovadă de aptitudini profesionale deosebite în timpul războiului, la vârsta de 31 de ani a fost numit Secretar General Adjunct al Ligii Naţiunilor la înființarea acesteia, în 1919.
S-a întors în Cognac în anul 1923, după moartea tatălui său şi a relansat afacerea de familie aflată în declin.
În următorii ani, datorită experienţei acumulate în domeniul finanţelor internaţionale, s-a implicat îndeaproape și în reorganizarea finanţelor naţionale din mai multe ţări est-europene, precum România şi Polonia. În plus, a consiliat guvernul chinez, a ajutat la reorganizarea reţelei de cale ferată din China şi a ajutat la înfiinţarea unei bănci în San Francisco.
I-a convins pe Winston Churchill şi Charles de Gaulle să facă alianță
La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Monnet și-a oferit din nou serviciile ţării sale, devenind preşedintele unui comitet franco-britanic înfiinţat pentru a coordona capacităţile de producţie ale celor două ţări.
I-a convins pe cei doi lideri ai Marii Britanii și Franței, Winston Churchill şi Charles de Gaulle, să formeze o uniune politică între cele două ţări pentru a lupta împotriva nazismului, însă acest proiect a eșuat.
Ulterior, Monnet a lucrat pentru guvernul britanic, care l-a trimis în Statele Unite pentru a supraveghea achiziţionarea de provizii de război. Impresionându-l pe preşedintele american Roosevelt, în scurt timp a devenit unul dintre consilierii săi de încredere şi i-a cerut să extindă capacitatea de producţie de echipament militar a Statelor Unite, încă înainte de intrarea în război a SUA.
Primii pași către Uniunea Europeană
În 1943, Monnet a devenit membru al Comitetului Francez de Eliberare Naţională, adevăratul guvern francez în exil la Alger. Atunci și-a exprimat în mod clar, pentru prima dată, viziunea privind o uniune a Europei prin care să se recâştige şi să se mențină pacea.
”Nu va exista pace în Europa, dacă statele sunt reconstituite pe baza suveranităţii naţionale… Țările din Europa sunt prea mici pentru a le putea garanta popoarelor lor prosperitatea şi dezvoltarea socială necesare. Statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie”, spunea Monnet, în august 1943.
După ce crearea unei Comunități Europene de Apărare a eşuat în 1954, Monnet a fondat „Comitetul de Acţiune pentru Statele Unite ale Europei”.
Comitetul a fost înfiinţat pentru a revigora spiritul integrării europene şi s-a aflat la originea multor progrese făcute în direcţia integrării europene, printre care se numără crearea pieţei comune, a sistemului monetar european, a summiturilor Consiliului European şi organizarea de alegeri prin vot universal pentru Parlamentul European.
