Povestea marinarului scriitor Jean Bart, cel care a împrumutat numele unui faimos corsar. L-a avut profesor pe Ion Creangă și-a descris viața uimitoare a orașului Sulina în ”Europolis”

Povestea marinarului scriitor Jean Bart e asemeni unui roman de aventuri. Pe numele său adevărat Eugeniu C. Botez, scriitorul s-a născut pe 28 noiembrie 1877, la Burdujeni, judeţul Botoşani, într-o familie de căpitan de grăniceri. Dar e iremediabil îndrăgostit de navigație…

A fost elevul lui Creangă era fiul căpătanului de grăniceri Panait Botez. Eugen Botez şi-a petrecut numai o mică parte în acea zonă. După Războiul de Independenţă, familia lui s-a mutat la Iaşi, fapt ce a determinat dezvolarea tânărului.

„În copilărie am apucat, încă în viaţă, pe câţiva dintre bătrânii generaţiei de la 48. Apoi mulţi dintre membrii Junimii mi-au fost profesori şi în afară de şcoală“, spunea el.

Povestea marinarului scriitor Jean Bart. Elev al lui Ion Creangă și pasionat de literatură ”subversivă”

De dascălul său Ion Creangă, Bart și-a amintit întotdeauna cu dragoste şi respect: figura lui blândă şi jovială, aplecată cu îndelungată răbdare asupra micilor învăţăcei, i se va păstra neştearsă în suflet.

Odată, iarna, povestea Bart, pe vremea când familia lui avea locuiţa în Sărărie, copiii se dădeau cu sania prin faţa bojdeucii învăţătorului lor. Humuleşteanul, văzând că micuţii nu ştiu să cârmuiască sania şi îmboldindu-l amintiri din copilărie, şi-a aruncat pe umeri caţaveica de vulpe şi a dat fuga la portiţă. „Oprind sania din coadă, după ce şi-a îndesat bine în cap căciula albă de oaie, a încălecat cât era de mare şi a pornit la vale, ca să ne înveţe pe noi, mucoşii, cum trebuia să cârmim cu piciorul sania la cotitură“, povestea Bart.

La acele vremuri, tânărul citea „Contemporanul“ din scoarţă în scoarţă, fapt ce l-a determinat pe tatăl său să-l înscrie la Şcoala fiilor de militari din Iaşi. La un control, asupra lui s-a găsit „o întreagă bibliotecă de cărţi subversive“.

Cărţile i-au fost confiscate şi drept pedeapsă i s-a dat să mănânce doar pâine şi să bea doar apă, fiind băgat la carceră.

Iremediabil atras de navigație

Bart devine pentru o perioadă profesor suplinitor la Liceul „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, predând disciplinele matematică şi geografie, în anul şcolar 1903-1904. În paralel, la Şcoala de Marină a fost director de studii şi profesor de istorie, geografie şi gramatică.

Devine căpitan al portului Călăraşi, iar în anul 1900 a navigat în zonele nordice cu o navă comercială. A mai fost comisar maritim la Sulina –  în 1912, unde a scris „Războiul lupilor”, iar după voiajul spre America ca delegat la „Congresul Navigaţiei din Philadelphia”, i-a apărut lucrarea „Peste Ocean”.

A fost și șeful Căpităniei portului Constanța, apoi a ajuns din nou la Sulina cu gradul de locotenent comandor, dar este trecut în rezervă.

În scrierile sale, Eugeniu Botez a semnat cu pseudonimul Jean Bart, împrumutat de la un faimos corsar flamand al secolului al XVII-lea.

Jean Bart a cultivat pentru prima dată în literatura română jurnalul de bord şi schiţa marină – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui – iar prin „Europolis“ a lăsat primul roman al unui port românesc, Sulina.

Europolis

Drumul creaţiei lui Jean Bart este de la articolul de ziar şi reportaj, la schiţă şi la nuvela de largă respiraţie, încheindu-se cu romanul Europolis, care se tipăreşte în 1933, fiind prefaţat de George Călinescu. Iar la 12 mai, tot în acel an (1933) se stinge din viaţă.

Europolis , titlul romanului, care a provocat o inutilă discuţie de polemică literară, este cum nu se poate mai adecvat. Este o mică ironie şi o plastică noţiune pentru tot aliajul și mozaicul porturilor, în special al porturilor noastre.

Acțiunea romanului Europolis se petrece la gurile Dunării ,, la Sulina, acolo unde bătrânul Danubiu îşi pierde apa şi numele în mare”, cum spune citatul de pe coperta volumului. Toată această lume cosmopolită, formată din funcționari și naufragiați ai vieții, aventurieri şi căutători de noroc, porniţi în voia soartei pe liniile indescifrabile ale destinului, au găsit în Jean Bart un profund şi pasionat cunoscător.

Bart s-a stins din viaţă la Bucureşti, pe 12 mai 1933, la numai 56 de ani.