Șeful ungurilor din România, anunț tranșant: „Pentru teritoriile pierdute, cerem drepturi, adică autonomie”
Problema transilvană este cea mai importantă teză a dialogului româno-maghiar, iar esența sa poate fi rezumată astfel – pentru teritoriile pierdute, cerem drepturi, adică autonomie, a declarat, sâmbătă, la Băile Tușnad, László Tőkés, anunță MTI.
Președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a reiterat, în discursul său din ultima zi a celei de-a 34-a ediții a Universității de Vară și Taberei Studențești de la Bálványos (Tusványos), că „procesul de la Bálványos” are aceeași vârstă cu schimbarea regimului comunist și a trecut testul timpului. Oficialul susține că inițiativa a fost susținută la începuturi de Uniunea Tinerilor Democrați din Ungaria (Fidesz) și Uniunea Organizațiilor de Tineret Maghiare din Transilvania (MISZSZ). „Ideea și spiritul” trăiesc mai departe, iar generațiile următoare au menirea să le păstreze vii – a declarat fostul episcop reformat.
Președintele Consiliului Național Maghiar, anunț tranșant
„Prezența oaspeților și demnitarilor din Ungaria, precum și a reprezentanților comunităților maghiare din afara granițelor Ungariei demonstrează că „Tusványos ocupă un loc aparte în promovarea unității naționale și a gândirii comune”, a spus László Tőkés.
Oficialul explică și că tabăra de la Bálványos s-a născut sub semnul spiritului de la Timișoara, și a amintit prezența la Tusványos a foștilor președinți ai României Emil Constantinescu și Traian Băsescu.
„O lipsă gravă a taberei noastre este absența partenerilor români. Poate că trebuie să ne facem și autocritica vizând acest aspect – totuși, principala cauză a lipsei dialogului româno-maghiar se află, fără îndoială, în faptul că clasa politică românească, visceral anti-maghiară, a pus Tusványos în carantină”, a declarat László Tőkés.
Dialogul româno-maghiar este indispensabil
Dialogul româno-maghiar este indispensabil pentru viitorul nostru comun – a reiterat fostul episcop.
„De aceea, cu partea română nu trebuie să mimăm, să cedăm sau să fim ostili, ci să purtăm un dialog deschis, să negociem și să ajungem la o înțelegere. Este o provocare majoră pentru maghiarii din Transilvania și pentru Ungaria, dar și pentru români și pentru România” – a afirmat László Tőkés, care a avut un rol însemnat în Revoluția Română din 1989.
Acesta a afirmat că soarta și viitorul Transilvaniei trebuie să se afle în centrul atenției Universității de Vară și l-a evocat pe juristul internațional transilvănean Dobai István care, în anul 1956, a redactat un memorandum adresat ONU privind soluționarea „problemei transilvane”, propunând, printre altele, acordarea autonomiei maghiarilor.
Maghiarii își cer din nou drepturile
„Aceasta este prima și cea mai importantă teză a dialogului româno-maghiar, de la care nu trebuie să cedăm. Esența sa poate fi rezumată astfel: pentru teritoriile pierdute, cerem drepturi, adică autonomie. Știm că pentru clasa politică românească aceasta este o temă sensibilă, dar știm și că nu putem renunța la această revendicare dacă vrem să existăm”, a subliniat Tőkés.
Acesta a adăugat că, în paralel, trebuie susținută adoptarea unei legi privind minoritățile din România, iar reforma administrativă aflată în prag de implementare trebuie să se regăsească pe agenda dialogului româno-maghiar. Fostul episcop a afirmat că, în spiritul inițiativei cetățenești europene a Consiliului Național Secuiesc privind regiunile istorice, trebuie să se insiste ca regiunile cu majoritate maghiară să nu fie reduse la statutul de minoritate, așa cum s-a întâmplat în Slovacia.
„Principalele noastre probleme și revendicări legitime își așteaptă încă rezolvarea”, a declarat László Tőkés. Pentru a le discuta, acesta a lansat un apel public către demnitarii români: să accepte invitația la viitoarea ediție a Universității de Vară „și să se angajeze, în cadrul parteneriatului politic româno-maghiar, într-un dialog deschis și sincer despre problemele comune”.
