PIB-ul României a scăzut în primul semestru al anului cu 0,7% față de 2025! Alexandru Nazare: „Avem o imagine clară a direcției în care mergem”
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că în urmă cu un an a debutat o schimbare de paradigmă în gestionarea finanțelor publice din România. Potrivit acestuia, primele rezultate ale acestei schimbări sunt deja vizibile prin reducerea deficitului bugetar.
Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, o scădere cu 0,4% pe seria brută şi cu 2,0% pe seria ajustată sezonier; anunţă, luni, Institutul Naţional de Statistică (INS), dar comparativ cu trimestrul anterior din 2026, Produsul Intern Brut s-a menţinut nemodificat.
Alexandru Nazare a subliniat că procesul nu este finalizat și că este necesară o transformare mai profundă pentru a asigura schimbări sustenabile pe termen lung. El a atras atenția asupra importanței continuării reformelor în domeniul financiar pentru atingerea obiectivelor stabilite.
Nazare: Reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni şi nu mai poate fi amânată
„1 an de consolidare și cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiții și dezvoltare pe termen lung. Radiografia economică la zi a României, țara care a intrat cu cel mai mare deficit fiscal din UE în 2025.
În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în timp ce media UE a fost de 3,1%.
Acesta a fost punctul de plecare pentru consolidarea fiscală pe care România a traversat-o în ultimul an. Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE.
Astăzi, la puțin peste un an de când am schimbat paradigma finanțelor publice și după primele 7 luni din 2026, avem o imagine clară a direcției în care mergem”, explică Nazare.
INS: Produsul Intern Brut în trimestrul II 2026 a rămas nemodificat faţă de trimestrul I. Scădere în primul semestru, faţă de 2025
În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025, cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.
„Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, o scădere cu 0,4% pe seria brută şi cu 2,0% pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025 cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier; Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2026 în varianta provizorie, faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 204 din 14 august 2026″, arată INS într-un comunicat de presă.
Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 521,099 miliarde lei preţuri curente.
În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut s-a menţinut nemodificat şi a înregistrat o scădere cu 2,0% faţă de trimestrul II 2025. INS arată că Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 1023,03 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,6% faţă de semestrul I 2025.
Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 494,44 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul II 2025.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 900,35 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2025.
Nazare: Deficitul bugetar scade accelerat
Deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele 7 luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele 7 luni din 2026. Înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puțin, o reducere de aproximativ 37%.
Această evoluție nu este întâmplătoare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei.
„Așadar, după un an de consolidare, România nu mai este nici pe departe în situația de la începutul anului 2025, când acumularea unui deficit de peste 9% însemna o economie dependentă de împrumuturi pentru a susține un nivel de cheltuieli pe care veniturile statului nu îl puteau acoperi.
Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcția, dar este obligatoriu să menținem aceeaşi traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei.
În acest context, este important să vorbim despre datorie, pentru a înțelege amploarea schimbării pe care o operăm în modul în care gestionăm banii publici”, a transmis Alexandru Nazare.
Nazare: „Reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni”
Necesarul brut de finanțare al statului a ajuns de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Acesta include atât finanțarea deficitului nou, cât și refinanțarea datoriei acumulate care ajunge la scadență. Datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei.
„De aceea, reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni şi nu mai poate fi amânată. Deficitele de astăzi devin datoria şi dobânzile de mâine.
Iar costul acestei datorii este unul foarte concret: în primele 7 luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât și-a permis”, a mai completat ministrul.
Corecția deficitului nu s-a făcut prin tăieri de investiții
Totuşi, în acest context de presiune ridicată asupra finanțelor publice, corecția deficitului nu s-a făcut prin tăieri de investiții şi nici prin sacrificarea dezvoltării pe termen lung – dimpotrivă, investițiile au continuat să crească. Aici este una dintre cele mai importante diferențe față de o ajustare fiscală făcută exclusiv prin reducerea cheltuielilor, susține oficialul.
„În primele 7 luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut – iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR. În acelaşi timp, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv 60,08%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Aceasta este direcția susținută la Ministerul Finanțelor: reducerea cheltuielilor care apasă permanent asupra bugetului și protejarea cheltuielilor care dezvoltă România. Am început să mutăm centrul de greutate al economiei de la consum și cheltuieli curente susținute prin datorie către investiții, producție, infrastructură, activitate pentru companii și locuri de muncă”, a punctat Nazare.
Nazare: România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă
Oficialul mai susține că în ultimii ani, cererea a crescut mai repede decât producția, iar consumul a fost susținut în parte prin deficite și importuri, ceea ce înseamnă un consum nesănătos, alimentat prin împrumuturi și care nu poate constitui baza unei creşteri economice solide și durabile. De altfel, Nazare mai este de părere că România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă decât simpla reducere a deficitului. Trebuie să schimbăm modelul de creștere economică.
„România trebuie să treacă de la un consum finanțat prin datorie la o creștere bazată pe investiții, producție, productivitate și venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susținută de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri reale, nu de datorie și inflație.
Nu este o tranziție lipsită de costuri. Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de vulnerabilități externe alături de cele interne, iar corectarea unui deficit atât de ridicat nu poate fi lipsită de efecte. Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate al ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa de la care am pornit implica riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari şi consecințe mult mai grele pentru populație și companii.
Ajustarea fiscală este necesară și pentru reducerea deficitelor gemene – deficitul bugetar al statului și deficitul de cont curent, adică situația în care România cheltuiește în exterior mai mult decât încasează. Împreună, acestea ne fac mai dependenți de finanțarea externă și mai vulnerabili la dobânzi, cursul de schimb, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating.
„Costurile ajustării trebuie însă limitate și distribuite echitabil”
Datele la septembrie 2026 arată o direcție clară: am redus semnificativ deficitul, am ținut sub control cheltuielile și am protejat în același timp investițiile.
România încă refinanțează datorii mari și plăteşte dobânzi ridicate. Nu este o factură acumulată care să poate fi ştearsă într-un singur an. Ceea ce putem face însă este să reducem deficitul care o alimentează și să schimbăm treptat direcția.
Aceasta cred că este obligația morală a generației noastre. Mai puțini bani pentru dobânzi şi pentru funcționarea ineficientă a statului şi mutarea accentului pe investițiile care dezvoltă România și creează oportunități pentru generațiile următoare.”, scrie ministrul Finanțelor.
Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut
La creşterea PIB, în semestrul I 2026 faţă de semestrul I 2025, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: Construcţiile (+0,7%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +12,3%; Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,4%), cu o pondere de 4,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +11,7%; Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,1%), cu o pondere de 1,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +3,5%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,9%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -3,9%; Industria (-0,5%), cu o pondere de 16,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -2,9%; Informaţiile şi comunicaţiile (-0,3%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a micşorat cu -3,5%; Tranzacţiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -4,5%; Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (-0,2%), cu o pondere de 12,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,7%.
Următoarele sectoare nu au contribuit la creşterea PIB: Intermedierile financiare şi asigurările, cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,2%; Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,6%. Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 11,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +2,5%.
Categorii de utilizări
Din punctul de vedere al utilizării PIB, în semestrul I 2026 faţă de semestrul I 2025, evoluţia s-a datorat, în principal următorilor indicatori: Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu -2,5%, contribuind cu -1,5% la modificarea PIB; Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu +1,7%, contribuind cu +0,1% la creşterea PIB; Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +6,0%, contribuind cu +0,6% la creşterea PIB.
Formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +10,9%, contribuind cu +2,4% la creşterea PIB. Exportul net a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,1%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +1,6% corelat cu o creştere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+1,3%), potrivit datelor INS.
