Primul exemplar rezultat din împerecherea lup-câine a fost identificat in România. Ce spun experții despre apariția acestui animal

Primul exemplar rezultat din împerecherea lup-câine a fost identificat in România în urma unui studiu complex.

În cadrul studiului desfășurat pe o suprafață de 1.400 km2, au fost identificați 48 de indivizi unici, 27 de masculi, 20 de femele și un hibrid lup‑câine.

Primul exemplar rezultat din împerecherea lup-câine în Munții Carpați

După analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi și hibridul au fost grupați în șase haite.

Ceilalți 7 lupi nu au putut fi atribuiți unei haite și sunt considerați animale aflate numai în tranzit sau animale care aparțin unor haite vecine și care au fost detectate întâmplător la limitele de teritorii ale haitelor noastre, se arată într-un comunicat remis sâmbătă de Fundaţia Conservation Carpathia.

Conform reprezentanţilor fundaţiei, această densitate ar fi mai mică faţă de cea din Parcul Naţional Yellowstone din SUA, unde conform unui studiu din 2015 erau 5 – 9,8 lupi/100 km pătraţi, sau din nordul Munţilor Apenini din Italia, unde habitatele sunt mai fragmentate şi unde acest indicator a fost estimat în 2004 la 4,7 lupi/100 km pătraţi, însă este mult mai mare decât în Peninsula Scandinavă, o zonă cu condiţii climatice diferite, unde populaţia de lupi încearcă să îşi revină după un declin genetic de amploare – 0,18 lupi/100 km pătraţi, conform datelor colectate în 2021.

Totodată, studiul a confirmat prezenţa unui hibrid lup-câine, aceasta fiind prima confirmare genetică oficială în Munţii Carpaţi.

Riscul este degradarea genetică

„Deşi hibridizarea pare a fi o ameninţare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua şi poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincţie totală a acestei specii.

În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari, care au apărut în habitatul lupilor.

Prezenţa lor pune în pericol sănătatea genetică a populaţiei de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecţii ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier, apare şi o detecţie a câinilor fără stăpân.

Pentru a evalua acest fenomen, cercetătorii Fundaţiei Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate şi probele ADN lăsate în urmă de lupi”, se mai arată în comunicatul citat.