Principalele lacuri de acumulare din România, grad de umplere de peste 71%
Gradul mediu de umplere al principalelor 39 de lacuri de acumulare din România este de 71,17%, potrivit situaţiei centralizate la 6 august 2026. Volumul total de apă înmagazinat este de aproximativ 3,09 miliarde de metri cubi, dintr-o capacitate de retenţie de 4,35 miliarde de metri cubi.
Nivelul de umplere, apropiat de cel prevăzut în programul de exploatare pentru această perioadă
Datele arată că nivelul de umplere este apropiat de cel prevăzut în programul de exploatare pentru această perioadă, respectiv 71,4%.
În cazul lacurilor administrate de Hidroelectrica, gradul mediu de umplere este de 72,27%, peste nivelul programat, în timp ce acumulările administrate de Administraţia Naţională „Apele Române” înregistrează un grad de umplere de 68,82%.
La nivelul principalelor acumulări monitorizate, cele mai ridicate grade de umplere se înregistrează la Bolboci (100,16%), Valea de Peşti (98,66%), Gura Râului (94,07%), Lacul Morii (93,61%) şi Tarniţa (93,03%), valori care reflectă un nivel ridicat al rezervelor de apă disponibile.
Vidraru, umplut doar pe jumătate
La polul opus se află acumulările Pucioasa (0%), Drăgan–Remeţi (33,09%), Vîrşolţ (33,44%), Vidraru (46,23%) şi Tau (47,68%). Potrivit raportului, însă, o parte dintre aceste acumulări sunt exploatate în condiţii speciale sau se află sub restricţii tehnice ori în programe de lucrări, astfel încât nivelul redus de umplere nu este determinat exclusiv de condiţiile hidrologice sau de secetă.
Raportul consemnează, totodată, existenţa unor restricţii tehnice la mai multe acumulări, generate de lucrări de reparaţii, infiltraţii sau alte condiţii de exploatare.
În ceea ce priveşte Dunărea, debitul fluviului la intrarea în ţară, la Baziaş, a fost de aproximativ 1.450 mc/s, mult sub media multianuală a lunii august, estimată la circa 3.900 mc/s.
Situaţia volumelor de apă din principalele lacuri de acumulare este monitorizată permanent, acestea având un rol esenţial în alimentarea cu apă a populaţiei şi economiei, producerea energiei electrice, irigaţii şi limitarea efectelor perioadelor de secetă.
Ilie Bolojan: Toate lacurile care au avut apa golită au avut-o din motive de mentenanţă
Premierul Blolojan spune că lacurile de acumulare care au fos goloite aveau nevoie de mentenanţă, pentru că riscau ca sistemele de evacuare să se colmateze. „Toate lacurile care au avut apa golită au avut-o din motive de mentenanţă. Şi ce se vede este că după ce s-a finalizat reparaţia apa nu a luat-o nimeni”, spune premierul demis.
„Lacurile de acumulare care au fost golite, au fost golite pentru rearaţii. Gândiţi-vă că un lac de acumulare pe care îl are România are o construcţie de 50-70-80 de ani, iar dacă în această perioadă nu i s-a fcut întreţinerea, atunci el are grave probleme de funcţionare. Toate lacurile care au avut apa golită au avut-o din motive de mentenanţă. Şi ce se vede este că după ce s-a finalizat reparaţia apa nu a luat-o nimeni cu acum se reumplu aceste baraje, aceste acumulări hidro-tehnice în aşa fel încât sisemele de hidrocentale, sistemele de golire săpoată funcţiona”, a afirmat vineri, într-un interviu pentru RFIRomânia, primul ministru Ilie Bolojan.
Acesta a explicat că dacă aceste intervenţii nu ar fi avut loc, s-ar fi ajuns ântr-o skituaţie „foarte gravă”, în care lacurile de acumulare respective nu ar mai fi puttu fi golite din cauza colmatării sistemeleor de evacuare.
