Principalele provocări cu care se confruntă NATO înainte de summitul de la Ankara

Liderii NATO, care se vor reuni la summitul de la Ankara în perioada 7-8 iulie, vor discuta o serie de provocări cu care se confruntă alianța, de la asumarea de către Europa a unei responsabilități mai mari pentru securitatea continentului până la stimularea producției industriale din domeniul apărării, arată Reuters.

Unii oficiali se tem că războiul din Iran ar putea pune în umbră această reuniune, dar speră că liderii vor rămâne concentrați pe obiectivele principale ale alianței: apărarea și descurajarea.

Buletinul informativ „Reuters Iran Briefing” vă ține la curent cu cele mai recente evoluții și analize privind războiul din Iran. Abonați-vă aici.

Iată o privire asupra principalelor provocări cu care se va confrunta NATO în lunile și anii următori:

Menținerea lui Trump în alianță

Oficialii NATO afirmă că unul dintre obiectivele lor principale este menținerea unității și a angajamentului SUA față de clauza articolului 5 al alianței, care specifică că un atac asupra unuia dintre membrii săi este un atac asupra tuturor.

Alianța s-a confruntat în acest an cu două crize care au alimentat tensiunile în relația transatlantică: pretențiile președintelui american Donald Trump privind proprietatea asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru al NATO, și furia sa față de aliații NATO din cauza reacției acestora la războiul din Iran.

Președintele american a calificat alianța drept un „tigru de hârtie” și a declarat că ia în considerare retragerea din NATO. Secretarul general al alianței, Mark Rutte, a încercat să atenueze tensiunile, folosind o combinație de lingușeli și date pentru a-l convinge pe Trump că membrii europeni ai NATO își îndeplinesc promisiunile.

Transferul sarcinilor

Administrația Trump a presat guvernele europene să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, în timp ce Washingtonul încearcă să aloce mai multe resurse regiunii Indo-Pacific.

Unele schimbări sunt deja în curs: Washingtonul a decis să reducă fondul de capacități militare americane puse la dispoziția NATO în caz de criză, iar membrii europeni ai NATO au acoperit aproape toate lacunele. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat, de asemenea, o nouă revizuire a dislocărilor de trupe americane în Europa și a amenințat că va reține o parte din contribuțiile SUA către NATO dacă aliații „paraziți” nu își vor respecta angajamentele privind cheltuielile de apărare.

Oficialii europeni afirmă că depun eforturi pentru a-și intensifica eforturile în domeniul apărării. Totuși, unii au pus sub semnul întrebării abordarea SUA, susținând că o tranziție necesită timp și exprimându-și îngrijorarea cu privire la imprevizibilitatea politicii venite de la Washington.

Cheltuieli mai mari

Statele membre europene ale NATO și Canada se află sub o presiune semnificativă pentru a-și spori investițiile în apărare, atât pentru a îmbunătăți capacitatea de descurajare și apărare împotriva Rusiei, cât și pentru a-i demonstra lui Trump că iau în serios cererile sale privind transferul sarcinilor.

La summitul de la Haga de anul trecut, liderii NATO au susținut creșterea substanțială a cheltuielilor de apărare cerută de Trump, angajându-se să aloce 5% din PIB pentru apărare și măsuri legate de apărare în decurs de un deceniu. Țările s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru apărarea de bază — cum ar fi trupele și armamentul — și 1,5% pentru măsuri mai ample legate de apărare.

Conform datelor alianței, aliații europeni ai NATO și Canada au crescut cheltuielile de apărare cu 20% în 2025 față de anul precedent, în termeni reali. Însă nu toți se află pe traiectoria necesară pentru a îndeplini noile obiective, iar o serie de guverne încep să se confrunte cu dificultăți politice legate de cheltuielile de apărare.

Industrie

Pe fondul creșterii investițiilor în apărare de către țările europene membre ale NATO, o provocare majoră pentru alianță este modul în care să transforme fondurile în noi capacități militare într-un interval scurt de timp.

La Ankara, se așteaptă ca membrii NATO să anunțe contracte noi în valoare de zeci de miliarde de dolari. Totuși, unii oficiali și-au exprimat frustrarea față de faptul că producția nu a crescut în ritmul pe care îl sperau și că încă sunt necesari ani de zile pentru a onora anumite comenzi.

Conducerea NATO a făcut apel la industria de apărare să colaboreze, să deschidă noi linii de producție și să livreze mai rapid.

Descurajarea Rusiei

Se așteaptă ca liderii NATO reuniți la Ankara să reitereze faptul că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice.

Deși oficialii alianței afirmă că Rusia se confruntă cu probleme economice semnificative și că Ucraina și-a consolidat poziția, Rutte a avertizat că aproape jumătate din bugetul de stat al Rusiei este acum alocat apărării și că alianța nu poate fi naivă în privința Moscovei.

Ucraina

Statele membre europene ale NATO continuă să finanțeze ajutorul pentru Kiev, la mai bine de patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Fondurile sunt canalizate prin diverse modalități, inclusiv asistență bilaterală, un împrumut din partea Uniunii Europene și inițiativa „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei”, în cadrul căreia țările europene plătesc pentru a furniza Ucrainei arme americane.

Deși majoritatea liderilor europeni afirmă că sunt hotărâți să continue să sprijine Kievul, menținerea unui nivel ridicat de finanțare rămâne o provocare, pe fondul altor solicitări asupra bugetelor naționale și al îngrijorării exprimate în unele capitale cu privire la faptul că anumite guverne europene contribuie în mod disproporționat mai mult decât altele.

Translated with DeepL.com (free version)