Summitul NATO de la Ankara. Verificări privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare. SUA vrea fonduri europene pentru apărare și pentru aliaţii din afara UE

Summitul NATO de la Ankara, programat pentru săptămâna viitoare, va avea ca principal obiectiv evaluarea modului în care statele membre respectă angajamentul luat anul trecut la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare. De asemenea, ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a declarat miercuri că Washingtonul pune accent pe faptul că iniţiativele europene de dezvoltare a industriei de apărare trebuie să includă și companiile și aliații din afara Uniunii Europene.

Acest aspect reflectă dorința Statelor Unite ale Americii de a menține o cooperare extinsă în cadrul Alianței, fără a limita accesul partenerilor externi la proiectele europene de apărare, arată News.ro.

„Anul trecut, la Haga, am obţinut angajamentul privind apărarea. Acum facem prima evaluare pentru a vedea unde se află aliaţii în ceea ce priveşte obiectivul de 5%. Acest summit se va concentra pe măsurarea progreselor”, a anunţat ambasadorul Matthew Whitaker într-un briefing de presă online.

„Avem unii aliaţi care rămân în urmă, care nu cheltuiesc suficient în acest moment sau nu au un plan credibil. Preşedintele Trump se aşteaptă pe deplin ca toţi aliaţii să-şi intensifice eforturile”, a subliniat el, fiind adus în discuţie exemplul Spaniei.

„Nu există nicio îndoială că preşedintele este dezamăgit de Spania, atât în ceea ce priveşte problemele legate de accesul la baze şi survolul teritoriului pe care le-am observat în timpul operaţiunii „Epic Fury”, cât şi disponibilitatea de a demonstra un plan credibil de atingere a pragului de 5%”, a spus ambasadorul.

Summitul nu se va transforma într-un conflict

Totuşi, el a menţionat că nu se aşteaptă ca summitul să se transforme într-o situaţie conflictuală.

„Cred că preşedintele a fost foarte clar. Ştiu că spaniolii înţeleg poziţia noastră şi aş dori doar să reamintesc că a fost un angajament unanim de 5% pentru apărare şi că ne vom respecta promisiunile”, a spus Whitaker.

La capitolul „elevi buni”, el a menţionat balticii şi Germania, care „conduc” în prezent eforturile de atingere a pragului de 5% din PIB destinat apărării, precizând că a vizitat de curând o fabrică din Germania unde ar urma să se producă rachete Patriot.

În plus, ambasadorul a sugerat că statele care îndeplinesc obiectivele NATO ar putea primi prioritate la cumpărarea sau livrarea de armament american.

Fără protecționism european

Pe de altă parte, Whitaker anticipează că la Ankara va exista o discuţie despre regulile programelor europene de apărare şi accesul companiilor din afara UE, reamintind că SUA sunt deranjate de „protecţionismul” european şi doresc „coproducţie”.

„Statele Unite salută eforturile europene de creştere a producţiei de apărare şi de reducere a reglementărilor, însă nu susţin prevederile protecţioniste din unele iniţiative europene, care ar exclude aliaţii din afara Uniunii Europene, inclusiv Statele Unite, Turcia şi alte ţări”, a spus ambasadorul. „Ne aşteptăm să ajungem la un acord cu privire la această provocare”, a adăugat el. „Vom continua să facem presiuni pentru mai multă coproducţie şi parteneriate industriale, să căutăm oportunităţi, să eliminăm barierele, fie că este vorba de partea UE, de partea SUA sau undeva între cele două”, a arătat el.

Reprezentantul Washingtonului a subliniat, de asemenea, că nu este vorba numai despre cheltuirea banilor, ci în cele din urmă contează capabilităţile care sunt cumpărate.

„Cred că trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe industria de apărare şi pe capacitatea industrială de apărare, deoarece, în ultimă instanţă, ceea ce va face diferenţa este mobilizarea unui număr mai mare de soldaţi, de tancuri, de avioane F-35, de sisteme de apărare aeriană, de sisteme de combatere a dronelor – adică inovarea – şi abordarea ameninţărilor grave”, a spus el.

Însă SUA consideră că există o consolidare insuficientă în industria de apărare. „Se produc încă prea multe platforme de vehicule blindate, de exemplu, şi este nevoie de un efort real pentru a armoniza întreaga industrie a apărării, a o face mai eficientă şi a o determina să producă mai mult din ceea ce este necesar. Şi asta înseamnă, evident, apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime şi sistemele fără pilot”, a arătat el.

„Ne vom asigura că toate aceste cheltuieli, toţi aceşti bani reali, nu se vor transforma doar în inflaţie. Aceştia trebuie să se transforme în sisteme reale, echipamente reale, armament real, arme reale. Aşadar, este un proces incomplet”, a punctat Matthew Whitaker.

Anunțuri și discuții despre Ucraina

Întrebat ce anunţuri sunt de aşteptat la summitul NATO în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, Whitaker a spus că acestea vor fi „substanţiale” şi vor veni atât din partea SUA, cât şi a aliaţilor.

„Cred că veţi vedea că toată lumea îşi va intensifica eforturile”, a spus Whitaker.

El a repetat ideea intens vehiculată de Washington că „Statele Unite au făcut mai mult pentru Ucraina până în acest moment decât oricine altcineva” şi a precizat că administraţia Trump a lansat programul PURL prin care a vândut sisteme de înaltă calitate fabricate în SUA, în valoare de peste 6 miliarde de dolari, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, PAC-3, către aliaţii din NATO, care le-au furnizat apoi Ucrainei.

„Lucrăm aici pentru a sprijini Ucraina şi, în acelaşi timp, ne aşteptăm ca aliaţii noştri europeni să-şi asume partea lor de responsabilitate”, a revenit ambasadorul asupra ideii preferate a preşedintelui Trump.

„Avem un război pe continentul european”, a punctat el, însă a dat apoi asigurări că „SUA nu vor pleca”.

Whitaker a spus că „ucrainenii continuă să facă o treabă excelentă pe câmpul de luptă”, iar „PURL” a reprezentat o componentă importantă în acest sens.

„Ar trebui să vă aşteptaţi la angajamente susţinute pe termen lung în sprijinul Ucrainei, care o vor ajuta să rămână în luptă, să continue succesele pe care le-a înregistrat şi, în acelaşi timp, să transmită Rusiei semnalul că acest război trebuie să ia sfârşit”, a argumentat ambasadorul SUA.

Totuşi, el susţine că în acest moment niciuna dintre părţi nu pare dispusă la pace.

„Ştiţi, preşedintele Trump este cu siguranţă un om al păcii. El doreşte ca acest război să înceteze. Doreşte ca uciderile să înceteze. Şi vrem să ajungem la un acord, dar, aşa cum a spus preşedintele nostru, e nevoie de doi ca să danseze tango. Iar, în acest moment, nu pare că vreuna dintre părţi ar fi dispusă să accepte în cele din urmă acelaşi acord. Vom continua să insistăm şi să discutăm. Totodată, însă, eu voi continua să lucrez foarte mult în cadrul programului (PURL)”, a promis reprezentantul diplomatic al SUA.

În cadrul summitului NATO de la Ankara din 7-8 iulie, va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniştri de externe.

Este de aşteptat ca membrii NATO să se angajeze la noi contracte de furnizare de arme în valoare de miliarde de dolari şi să crească volumul producţiei de armament, inclusiv pentru Ucraina. Preşedintele Volodimir Zelenski a confirmat că Ucraina va fi reprezentată la summitul NATO de o delegaţie pe care o va conduce el însuşi.

După summitul G7 de luna trecută, ar fi o a doua mare reuniune internaţională la care este invitat şi unde are ocazia de a-l întâlni din nou pe Donald Trump, după ce începutul relaţiei lor nu a fost tocmai cordial.