Problema pensiilor, reclamată la Comisia Europeană. Premierul anunță creșterea vârstei de pensionare și cum se va stabili venitul
Premierul Ilie Bolojan răspunde criticilor și face clarificări după ce problema pensiilor a fost reclamată la Comisia Europeană. Șeful Guvernului propune creșterea vârstei magistraților la 65 de ani, dar și o nouă reglementare privind cuantumul pensiei.
Premierul anunță creșterea vârstei de pensionare
Într-o conferință de presă la Palatul Victoria privind un al doilea pachet de măsuri fiscale, premierul Ilie Bolojan a venit cu explicații despre pensiile magistraților și vârsta de pensionare.
”Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale.
Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.
A fost o doamnă care a lucrat până la 60 de ani, o să mă duc să îi dau un buchet de flori.
Dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
Nu mai avem oameni în economie și în câțiva ani de zile nu va mai fi nimeni care să ne plătească pensiile. Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu experiență mare și poți întoarce ceva pentru țara asta.
A treia componentă: nivelul pensiei.
Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă în general un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.
Cred că o formulare corectă și cinstită – 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui dar nu mai mult decât ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită.
Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare ca să ajungem la o soluție ca după consultarea magistraților să venim cu o soluție corectă, Și sistemul de justiție trebuie să își câștige încrederea oamenilor.”, a precizat Ilie Bolojan.
Problema pensiilor, reclamată la Comisia Europeană
Consiliul Superior al Magistraturii susţine, într-o informare trimisă Comisiei Europene, că propunerea legislativă privind pensiile ocupaţionale pentru magistraţi este „un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească”.
„În continuarea vizitei în cadrul misiunii de evaluare a Comisiei Europene din data de 10 martie 2025, organizată în contextul elaborării Raportului privind statul de drept, precum şi a discuţiilor ulterioare referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaţionale pentru magistraţi, dorim să vă transmitem informaţii suplimentare privind ultimele evoluţii. Procedura de elaborare şi dezbatere a propunerii legislative menţionate este marcată de deficienţe grave din perspectiva dialogului interinstituţional şi a lipsei oricărei raportări la principiile şi celelalte exigenţe care rezultă din Constituţia României şi din documentele internaţionale relevante. Demersul normativ este ab initio lipsit de o justificare reală, raţiunile promovării acestuia ţinând exclusiv de considerente electorale”, afirmă CSM în document.
Potrivit sursei citate, în contextul „incertitudinilor” generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, aproximativ 200 judecători au notificat Consiliului Superior al Magistraturii intenţia de a solicita eliberarea din funcţie prin pensionare.
„Situaţia generată de noul demers normativ va avea consecinţe şi mai grave, întrucât vor fi afectate major gradele superioare de jurisdicţie (Curţile de apel şi Instanţa supremă), fără posibilitatea de a compensa într-un termen rezonabil deficitul major de judecători care s-ar crea prin plecările din sistem în condiţiile în care nu mai există suficienţi judecători care să îndeplinească condiţiile necesare pentru promovare”, atrage atenţia CSM în informarea către Comisia Europeană. Conform Consiliului, situaţia prezentată pune în lumină „un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească”.
„Consecinţele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficienţa şi calitatea actului de justiţie, în detrimentul cetăţeanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmărită de factorul politic.
Informaţiile vehiculate constant în spaţiul public, având ca sursă chiar exponenţi importanţi ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraţilor români, în condiţiile în care sunt prezentaţi doar ca nişte beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultăţile economice şi sociale pe care le traversează societatea”, subliniază CSM.
Potrivit Consiliului, „în mod deliberat este ignorat faptul că independenţa justiţiei, esenţială pentru existenţa unui stat de drept, implică şi securitatea financiară a magistraţilor şi tot în mod deliberat este omisă prezentarea efortului susţinut al magistraţilor români care, în pofida unor condiţii de muncă deseori necorespunzătoare, gestionează un volum de muncă uriaş.
În acelaşi timp, nu trebuie ignorat nici faptul că magistraţii români trebuie să se supună unuia dintre cele mai severe regimuri de interdicţii şi incompatibilităţi din statele Uniunii Europene. În acest fel, în mod nedrept încrederea societăţii în justiţie este ştirbită, iar denigrarea magistraţilor reprezintă o constantă în multe luări de poziţie, dobândind astfel dimensiunea unei veritabile campanii îndreptate împotriva acestora”, menţionează Consiliul Superior al Magistraturii în documentul remis CE.
