Proiectul Plătești câtă căldură primești, inițiat de primarul Daniel Băluță, adoptat de CGMB. Negocieri cu Ciprian Ciucu
Vineri, 13 martie, a fost aprobată în Consiliul General Municipal București o hotărâre de proiect care prevede ca bucureștenii să plătească facturi diminuate la încălzire, în cazul în care energia termică furnizată nu e conform contractului. Asta se referă la apa caldă care este călâie sau la caloriferele care nu sunt suficient de calde.
ㅤ
Proiectul a trecut cu 40 de voturi „pentru”, 12 abțineri și niciun vot „împotrivă”.
Proiectul Plătești câtă căldură primești, inițiat de primarul Daniel Băluță, adoptat de CGMB
Potrivit proiectului inițiat de Daniel Băluță, șeful PSD București și susținut de PUSL, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București Ilfov e responsabilă de a începe procedurile de actualizare a diagramei de reglaj, care stabilește temperatura apei trimise prin centrala termică, bazată pe câtă căldură chiar ajunge în caloriferele bucureștenilor, printre altele.
ㅤ
Mai mult, ADI Termoenergetica trebuie să verifice modul în care se acordă despăgubiri utilizatorilor care nu au primit energie termică suficientă, mai arată proiectul.
„Această măsură vine să corecteze inechitățile constatate în privința calității agentului termic furnizat care deseori nu se încadrează în parametrii contractuali agreați de părți, iar consumatorul final plăteşte factura emisă la prețul din contract, cu toate că nu a beneficiat de furnizarea energiei termice la standardele asumate”, au spus inițiatorii.
În timpul ședinței de vineri, o reprezentantă a ADI Termogenetica a explicat că diagrama de reglaj trebuie construită pe baza numărului de blocuri reabilitate termic, nivelului de izolare a clădirilor, dar și a parametrilor de funcționare a rețelei termoenergetice. Ea a spus că asta ar dura cel puțin șase luni.
„Această diagramă de reglaj va fi elaborată în aproximativ 6 luni, fiindcă este un calcul elaborat”, a explicat Roxana Ionescu, director la Direcția Servicii Publice din cadrul Primăriei Capitalei, în timpul ședinței.
Abia atunci vom afla cât plătesc bucureștenii racordați la rețeaua de termoficare dacă primesc apa caldă la parametri necorespunzători.
„ADI Termoenergetica a fost împuternicită să verifice dacă oamenii plătesc în plus față de ceea ce primesc. Am înțeles că este o analiză care durează, pentru că tehnic durează să iei bloc cu bloc, centrală cu centrală, cel puțin șase luni. O să vedem atunci dacă sunt probleme, cei care nu primesc, e normal să nu plătească”, a declarat Ciucu.
Blocaj în CGMB în ultima lună
Decizia Consiliului vine după ce CGMB s-a aflat în blocaj în ultima lună pentru că membrii PSD, PUSL și AUR nu au asigurat majoritatea pentru adoptarea proiectelor de pe ordinea de zi. Sursa tensiunilor ar fi fost proiectul pentru rețeaua de termoficare.
8 străzi și bulevarde dorite de primarul Băluță au trecut în administrarea S4
CGMB a aprobat cu 33 voturi pentru și 13 abțineri, transferul celor 8 artere – Bulevardul Alexandru Obregia, Strada Emil Racoviță, Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Bulevardul Tineretului, Strada Sergent Ion Iriceanu, Bulevardul Gheorghe Șincai, Șoseaua Giurgiului și Șoseaua Olteniței – în administrarea Primăriei Sectorului 4, până la finalul anului 2030.
În cazul în care Primăria Capitalei are lucrări de termoficare sau de infrastructură acolo, Primăria Sectorului 4 este obligată să predea respectivul amplasament până la finalizarea lucrărilor. În cazul nerespectării, dreptul de administrare dat Sectorului 4 încetează.
Consiliul General a transferat aceste bulevarde în administrarea Primăriei Sector 4 în 2017, pentru a amenaja parcări, iar după finalizarea lucrărilor, Sectorul era obligat să le dea înapoi la Primăria Capitalei, dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar Primăria Sectorului 4 a amenajat acolo parcări cu plată, de unde încasează bani.
Inițial, Daniel Băluță a cerut ca bulevardele să rămână în administrarea Sectorului 4 până la amortizarea lucrărilor făcute acolo, dar apoi, în urma negocierilor, termenul a scăzut la 5 ani.
Întrebat de ce totuși a pus proiectul pe ordinea de zi, în condițiile în care în urmă cu o săptămână a reclamat mai multe probleme, Cicu spune că a fost eliminată problema principală.
„Principalul viciu de ordin legislativ al proiectului trecut era că făcea apel la amortizare, care înseamnă 25 de ani, ceea ce nu există, nu poți să amortizezi domeniul public într-un număr de ani. Asta se referă la Codul Civil. Așa ceva este un nonsens. Între timp, probabil că a îndeplinit condițiile să fie pus pe ordinea de zi, nu am stat să verific”, a declarat Ciucu.
Audit extern la STB și Termoenergetica
De asemenea, primarul general Ciprian Ciucu a fost împuternicit, vineri, de consilierii generali să demareze declanşarea auditului extern la Societatea de Transport Bucureşti STB SA şi la C.M. Termoenergetica Bucureşti.
”Audit la Societatea de Transport Bucureşti STB SA şi la C.M. Termoenergetica Bucureşti! La solicitarea sa, primarul general Ciprian Ciucu a fost împuternicit astăzi de consilierii generali să demareze declanşarea auditului extern la cele două companii”, anunţă Primăria Capitalei.
Potrivit primăriei, de-a lungul anilor, ambele au acumulat datorii uriaşe atât la furnizori, cât şi la ANAF.
”Primăria Capitalei suportă 84% din cheltuielile STB şi 60% din cele ale Termoenergetica. Găurile bugetare ameninţă acum funcţionarea lor, iar falimentul ar fi un dezastru pentru Bucureşti”, se arată în postarea Primăriei Municipiului Bucureşti.
”Să vă dau două cifre pentru a înţelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Braşovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil!”, a arătat primarul general.
Prin audit, vor fi evaluate corect situaţiile financiare, de unde vin cele mai mari pierderi şi modul în care funcţionează atât STB, cât şi Termoenergetica. Apoi, se vor stabili cele mai bune soluţii pentru a remedia problemele şi a eficientiza funcţionarea celor două companii, menţioneaxă PMB.
