WORLD

Putin și-a pus la punct planul pentru România și toată Europa. Rolul lui Donald Trump

Putin și-a pus la punct planul pentru România și toată Europa. Rolul lui Donald Trump
Planul lui Putin pentru România

 

În pline negocieri de pace pentru Ucraina, Putin are alt plan care include și România. Președintele Rusiei vrea să creeze un sistem de securitate care să împiedice NATO să intervină în cazul unui atac al rușilor asupra statelor vecine. Donald Trump nu e străin de aceste planuri.

Planul lui Putin pentru România

Planurile Rusiei pentru reorganizarea securității europene au fost făcute publice încă din decembrie 2021, când Vladimir Putin a prezentat condițiile prin care Moscova intenționa să schimbe echilibrul de securitate pe continent. Aceste cerințe sunt din nou în discuție în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, notează David Blair, editorialist al publicației The Telegraph.

Blair face legătura între declarația emisarului special al SUA, Jared Kushner, care a afirmat că un acord de pace pentru Ucraina trebuie să ia în considerare „arhitectura mai largă a securității europene”, și obiectivele exprimate anterior de Vladimir Putin.

Autorul consideră că această expresie se referă direct la propunerile lui Putin din 2021, când liderul rus a solicitat o restructurare radicală a sistemului european de securitate, reducând rolul NATO și redând Rusiei influență asupra fostelor teritorii ale imperiului său.

Moscova a prezentat un proiect de tratat format din nouă articole, printre care se număra interzicerea desfășurării trupelor și armamentului NATO în cele 16 state care au aderat la Alianță după 27 mai 1997, conform Ziare.com.

O astfel de condiție ar fi diminuat considerabil garanțiile de securitate pentru statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, Polonia, Cehia și țările baltice, deoarece NATO nu ar mai putea trimite forțe pentru apărarea lor în caz de amenințare.

Implicarea Rusiei în deciziile NATO

Putin a permis, aparent, desfășurarea trupelor NATO în statele aderente după 1997, dar numai în circumstanțe speciale, cu aprobarea tuturor părților, inclusiv a Rusiei.

Acest lucru ar fi oferit Moscovei un drept efectiv de veto în cazul unei intervenții NATO, permițând Rusiei să blocheze sprijinul militar pentru statele amenințate.

Blair interpretează această propunere ca fiind esența „noii arhitecturi a securității europene” promovată de Putin, care urmărește să împiedice NATO să intervină în apărarea vecinilor Rusiei.

În decembrie 2021, statele europene și administrația președintelui american Joe Biden au respins cererile Rusiei. În februarie 2022, Rusia a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, demonstrându-și intențiile.

În prezent, situația este mai complexă, iar poziția președintelui Donald Trump privind planul lui Putin este neclară. Trump a anunțat negocieri trilaterale între SUA, Ucraina și Rusia, programate pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi, și a vorbit despre un „mare acord” ce ar putea depăși problema Ucrainei.

Ce a făcut SUA

Chiar dacă Trump ar decide retragerea trupelor americane din țările NATO aderente după 1997, în regiune vor rămâne militari din alte state membre ale Alianței, precum Regatul Unit, Canada și Germania.

De asemenea, Congresul SUA a impus restricții privind retragerea masivă a trupelor americane din Europa, prin legea de autorizare a apărării naționale pentru 2025, care prevede menținerea a cel puțin 76.000 de militari americani pe continent.

Astfel, președintele american nu poate satisface cerința principală a Rusiei privind retragerea completă a trupelor americane din Europa și nici nu poate obliga celelalte state NATO să-și retragă militarii.

Jared Kushner a afirmat că orice acord privind securitatea europeană nu ar trebui să permită unui stat să împiedice o altă țară să ia decizii în mod independent.

Această poziție contrazice ideea ca Rusia să aibă dreptul de a bloca desfășurarea trupelor NATO în statele aderente după 1997, indicând că Europa nu poate fi exclusă din negocierile referitoare la propria securitate.

 

„Știm ce vrea Putin, pentru că a publicat aceste cereri în urmă cu aproape cinci ani. Știm că Trump nu îi poate oferi singur ceea ce dorește. Știm, de asemenea, că a reapărut perspectiva unui mare acord între cei doi lideri.

Realitatea este însă că niciun acord bilateral între Rusia și Statele Unite, încheiat fără participarea Europei, nu poate funcționa, indiferent cât de mult și-ar dori acest lucru cei doi lideri puternici de la Kremlin și de la Casa Albă, care se respectă reciproc.

Europa are capacitatea colectivă de a bloca orice nou sistem de securitate. Nu ar trebui să renunțe prea ușor la această putere de negociere”, conchide David Blair.

 

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele