Recomandări FMI pentru taxarea din România: taxe mai mari pentru bogați și eliminarea facilităților pentru IT-iști

Recomandări FMI pentru taxarea din România. Fondul Monetar Internațional propune României să reducă inegalitatea prin reforme prin care să repartizeze povara fiscală, cum ar fi o taxă de 20% pentru cei mai bogați 10% dintre români, un sistem de deduceri pentru românii cu cele mai mici venituri, eliminarea facilităților din IT și construcții sau înăsprirea taxării pe PFA și microîntreprinderi.

Raportul FMI a fost realizat după ce o echipă condusă de Departamentul de Afaceri Fiscale al FMI a efectuat o misiune „la distanță” în România în perioada 9-19 mai 2022, pentru a asista autoritățile în revizuirea impozitării veniturilor persoanelor fizice.

Recomandări FMI pentru taxarea din România. Impozitul pe persoană fizică e esențial

Cu unul dintre cele mai mici venituri din UE și un deficit bugetar estimat la peste 7% din PIB, România ar trebui să se bazeze pe o serie de instrumente fiscale (de politică și de administrare) pentru a mobiliza veniturile” arată FMI, într-un raport de țară privind privind reforma impozitării veniturilor persoanelor fizice din România.

Reforme pentru o impozitare optimă, în opinia FMI

O combinație de impozit de 20% pe decilul superior al distribuției veniturilor (cei mai bogați 10%) și a impozitului actual de 10% pe restul distribuției veniturilor va crește veniturile cu 1% din PIB, fără a afecta majoritatea contribuabililor., crde FMI

„Acesta este un exemplu ilustrativ specific. În principiu, ar fi fezabile și alte bareme de impozit pe venit. Adoptarea unei noi tranșe superioare a impozitului pe venit ar fi în conformitate cu exemplele recente de țări care au renunțat la regimul de impozitare forfetară a veniturilor din impozite, cum ar fi Republica Cehă, Letonia, Lituania și Slovacia”, arată FMI.

Eliminarea scutirilor de impozit pe venit în sectoarele IT și construcții

„Scutirile existente de impozit pe venit costă deja aproximativ 0,6% din PIB anual. Adăugarea unei scutiri de impozit pe venit pentru sectorul agricol ar crește cheltuielile fiscale. În general, pe baza principiului echității orizontale, a eficienței și a preocupărilor legate de scurgerile de venituri, aceste scutiri sectoriale sunt puternic descurajate”, arată FMI.

Îmbunătățirea sprijinului acordat în partea de jos a distribuției veniturilor, în mod ideal cu un credit de impozit pe venit care să fie eliminat treptat pe măsură ce cresc veniturile (un fel de deduceri ale taxelor, n.r.).

„În comparație cu beneficiul existent al unui venit minim garantat, creditul fiscal pe venit este pe de o parte condiționat de câștiguri (adică de furnizarea de forță de muncă); și pe de altă parte mai generos.

Cu toate acestea, generozitatea creditului fiscal pe venit este o alegere politică. De exemplu, dacă costul bugetar al creditului fiscal pe venit este de aproximativ 0,5% din PIB, atunci, împreună cu recomandările de reformă de mai sus (rata maximă de 20% și eliminarea scutirilor), acesta ar crește totuși veniturile din impozit pe venit cu aproximativ 1% din PIB, iar sistemul ar deveni mai echitabil.

Este important de menționat faptul că creditul pentru impozitul pe venit îmbunătățește, de asemenea, eficiența prin încurajarea participării pe piața muncii. Cu toate acestea, necesită o capacitate administrativă puternică”, arată FMI.

Impozitarea lucrătorilor independenți și a microîntreprinderilor ar trebui să fie consolidată

– Liber-profesioniștii ar trebui să plătească contribuții de securitate socială asupra venitului lor net total, eventual până la un plafon (exprimat ca multiplu al salariului minim). Acest lucru ar reduce marja de manevră pentru arbitrajul fiscal – făcând, în principiu, ca liber-profesioniștii să fie indiferenți între munca liber-profesionistă și munca formală – și ar crește veniturile din contribuțiile de asigurări sociale cu 0,4% din PIB.

Adoptarea unui regim simplificat de impozitare a cifrei de afaceri pentru „microîntreprinderile cu salariați” sub un anumit prag al cifrei de afaceri (în mod ideal, în jurul pragului TVA, conform practicii comune). Cota de impozitare a cifrei de afaceri ar trebui să fie uniformă și stabilită la 1 până la 2%. Să se ia măsuri pentru a preveni divizarea artificială a societăților comerciale pentru a beneficia de regimul de impozitare a microîntreprinderilor.

„Entitățile juridice fără angajați” ar trebui să fie obligate să se supună regimului de impozit pe profit sau să fie o entitate transparentă în cazul în care beneficiarul efectiv este impozitat cu impozit pe venit.

Cu un impozit pe profit de maxim 20%, proprietarul entității ar fi indiferent (din punct de vedere fiscal) între a fi impozitat în cadrul impozitului pe venit sau al impozitului pe profit. Reducerea pragului cifrei de afaceri din regimul simplificat (de exemplu, la 250.000 de lei ca limită superioară) și migrarea microîntreprinderilor fără angajați la impozitul pe venit, împreună, ar crește veniturile cu aproximativ 0,3% din PIB și, în mod important, ar elimina lacunele din sistemul actual.

FMI mai recomandă de asemenea și îmbunătățirea capacității administrative a ANAF în ceea ce privește impozitarea veniturilor, precum și a altor impozite.