România nu acceptă ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe. Istoricul unui scandal care a lăsat răni adânci în relațiile diplomatice
România nu acceptă ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe. Ministerul de Externe va trimite astăzi Comisiei Europene poziția țării noastre.
MAE precizează că nu a primit nicio informare de la vreo autoritate română că în momentul de față se fac lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe și reiterează poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
România nu acceptă ca Ucraina să facă lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe. S-e cerut monitorizarea zonei
„Cu referire la informațiile apărute recent în presa română privind desfășurarea de către autoritățile ucrainene a unor lucrări de adâncire a așa-zisului «canal de navigație Bâstroe», Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, anterior apariției acestor informații publice, nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități.
MAE a solicitat Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora.
Ministerul de Externe mai adaugă că Comisia Europeană a cerut autorităților române un punct de vedere cu privire la cererea Ucrainei de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), dar respinge ca neadevărate „informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului «canal de navigație Bâstroe»”.
Cel mai sensibil subiect între România și Ucraina, Canalul Bâstroe
Construcţia acestui canal, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură de 10 kilometri dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării şi încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
În 2006, Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta unele specii de faună din Delta Dunării.
Autorităţile de la Kiev au susţinut însă că pretenţiile de mediu ale României sunt motivate economic – ţara noastră pierdea bani în urma apariţiei unui competitor pentru canalul Sulina.
În pofida numeroaselor proteste emise de Bucuresti, Kievul a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe.
