Românii nu se consideră prea săraci. Cei mai pesimiști sunt grecii

Cifrele Eurostat referitoare la populația Uniunii Europene arată o realitate destul de surprinzătoare pentru țara noastră. Aparent, românii nu se consideră prea săraci dacă ar fi să-i comparăm cu grecii sau bulgarii. Cei mai fericiți din acest punct de vedere se consideră cei din Ţările de Jos şi Germania.

Românii nu se consideră prea săraci

Anul trecut, 17,4% din populaţia UE se considera în mod subiectiv săracă, o îmbunătăţire faţă de nivelul de 19,1% înregistrat în 2023, arată datele publicate de Eurostat.

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată a persoanelor considerate subiectiv sărace se înregistra anul trecut în Grecia (66,8%), Bulgaria (37,4%), Slovacia (28,7%) şi România (23,8%), cele mai reduse rate fiind în Ţările de Jos şi Germania (ambele cu 7,3%) şi Luxemburg (8,5%).

Pe categorii de vârstă, rata sărăciei subiective în UE era cea mai ridicată anul trecut în rândul tinerilor sub 18 ani (20,6%), a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani (17,3%) şi a celor de 65 de ani şi peste această vârstă (14,9%).

Dar toate aceste grupe de vârstă au înregistrat scăderi ale ponderii sărăciei subiective din 2023 în 2024. Cel mai semnificativ declin a fost la persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani, de 1,8 puncte procentuale (pp), iar la cei mai tineri şi cei mai în vârstă scăderea a fost de 1,6 pp.

Ce e sărăcia subiectivă

Sărăcia subiectivă este o zonă nou dezvoltată, în vederea suplimentării indicatorilor tradiţionali, cum ar fi riscul de sărăcie, lipsuri materiale şi privaţiuni sociale severe, şomaj ridicat. Sărăcia subiectivă este un concept dezvoltat pe baza variabilei anuale „Capacitatea de a face faţă cheltuielilor” din statisticile Uniunii Europene referitoare la venit şi la condiţiile de viaţă (EU-SILC)

Spre deosebire de stabilirea sărăciei relative (prin indicatorul privind rata riscului de sărăcie), obiectivul indicatorului sărăcia subiectivă este de a evalua percepţia respondenţilor privind dificultăţile cu care se confruntă gospodăriilor pentru a face faţă cheltuielilor.

Evaluarea ţine cont de situaţie, de bunăstarea materială a gospodăriilor, inclusiv veniturile, cheltuielile, datoriile şi sănătatea.