Speranța de viață scade și românii trăiesc tot mai puțin față de alți europeni. Bulgarii trăiesc cel mai puțin, iar, la polul opus, în mod surprinzător, Spania are cea mai mare speranță de viață.
România are printre cele mai mici speranțe de viață din Uniunea Europeană, a doua după Bulgaria, atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor.
Cea mai mare speranță de viață este înregistrată în regiunea București-Ilfov, cu o medie de 77,4 ani pentru femei și 70,2 ani pentru bărbați. În schimb, cea mai scăzută speranță de viață pentru femei se regăsește în regiunea de vest, cu 75,9 ani, în timp ce pentru bărbați, cea mai mică speranță de viață este în regiunea de Nord-Est, cu 68,2 ani.
Media speranței de viață în Europa se situează la 80 de ani, înregistrând o creștere constantă până la 81,3 ani în ultimul deceniu înaintea izbucnirii pandemiei COVID (2009-2019).
Femeile prezintă o speranță de viață mai ridicată, aproape de 83 de ani, în timp ce bărbații au o speranță de viață de 77,2 ani. Astfel, există o discrepanță semnificativă de aproape șase ani între sexe. Această discrepanță este maximă în Letonia, unde femeile trăiesc cu aproape 10 ani mai mult decât bărbații, conform datelor furnizate de RRA și Eurostat.
Speranța de viață cea mai înaltă pentru femei este înregistrată în regiunea Madrid, din Spania, cu 88,2 ani. Aceasta este urmată de alte cinci regiuni din Spania. În cazul bărbaților, speranța de viață cea mai mare este în regiunea finlandeză Aland, cu 82,8 ani, fiind urmată de două regiuni din Spania și alte două din Suedia.
Harta speranței de viață în Europa arată o clară discrepanță între vestul și estul continentului. Țări precum Spania, Franța, Italia, Suedia și Norvegia au o speranță de viață de peste 82 de ani, în timp ce în estul european, de la țările baltice până la Bulgaria, media este sub 74 de ani.