S-a terminat! România nu mai are șanse la Schengen. Candidatul Partidul pentru Libertate (PVV) anti-UE și anti-migrație a obținut o victorie categorică la alegerile din Olanda.
Șansele României pentru un vot pozitiv la Consiliul JAI din decembrie 2023 sunt aproape nule după ce populistul de extremă dreapta, Geert Wilders, a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile generale din Olanda.
Acum, Partidul pentru Libertate (PVV), condus de Wilders va demara negocierile pentru formarea unui guvern.
Cu promisiuni de a stopa imigrația și de a reduce contribuțiile către Uniunea Europeană, Wilders a declanșat o „mișcare seismică” în peisajul politic olandez. Acest succes remarcabil, potrivit analiștilor, va avea implicații nu doar în țară, ci și în întreaga Europă.
Deși niciunul dintre partidele cu care Wilders ar putea forma un guvern nu împărtășește complet viziunile sale anti-europene, liderul PVV se arată optimist cu privire la posibilitatea unui compromis.
Imediat după ce și-a adjudecat victoria, Geert Wilders a ținut să transmită un mesaj foarte clar împotriva migranților, un aspect ce îl va face fericit din nou pe cancelarul Karl Nehammer, cel care, împreună cu Olanda, au blocat total nejustificat aderarea României și Bulgariei la Schengen la ultimul Consiliu JAI din 2022.
„Va trebui să găsim modalități de a ne ridica la înălțimea speranțelor alegătorilor noștri, de a-i readuce pe olandezi pe primul loc. Tsunami-ul azilanților și migrația vor fi oprite”, s-a angajat el.
Liderii europeni cu aceeași viziune anti-UE, Viktor Orban și Marine Le Pen și care împărtășesc viziunile populiste similare ale PVV, au ținut să fie primii care îl felicită pe Geert Wilders pentru victoria în alegeri.
Rezultatele electorale marchează o schimbare de direcție în politica olandeză, iar discuțiile pentru formarea guvernului începute de Wilders cu potențialii parteneri vor dicta cursul viitorului politic al țării.
Temerile organizațiilor islamice cu privire la retorica anti-imigrație a lui Wilders și potențialele consecințe pentru comunitatea musulmană din Olanda adaugă un element de tensiune la ecuație.
Dacă în ultimii 10 ani, sub Parlamentul de Olanda aflat sub conducerea lui Mark Rutte, România a fost constant blocată la aderarea la Schegen, însă anul trecut premierul olandez a ținut să spună că nu mai are nicio obiecție împotriva României, deși țara sa a votat împotriva României întrucât suntem „legați” de Bulgaria, cu care nu era de acord, de această dată, practic șansele noastre la Schengen sunt cel mai probabil nule.
Austria, care anul trecut s-a poziționat „pe ultima sută de metri” împotriva României a profitat de nesiguranța olandezilor votând împotriva României și evitând astfel consecințe să fie „oaia neagră” din Schengen.
De această dată este foarte posibil ca Olanda să fie convinsă total că nici noi, nici bulgarii nu avem ce căuta în Schengen, invocând aceeași placă cu migrația ilegală.
Austria are o problemă generală cu Schengen, a declarat ministrul de externe Schallenberg în timpul unei vizite la Viena la omologul său bulgar.
Tonul între Viena și Sofia a fost destul de dur în ultima vreme, relațiile diplomatice fiind tensionate din cauza veto-ului Austriei la aderarea Bulgariei (și a României) la Schengen.
Alexander Schallenberg nu a obosit niciodată să sublinieze că blocajul nu era îndreptat împotriva Bulgariei sau a României, ci mai degrabă că guvernul avea o „problemă fundamentală” cu Schengen: Austria avea „în mod regulat” cel mai mare număr de solicitanți de azil din UE raportat la populație, a scris Die Presse.