Grupul parlamentar S.O.S. România, condus de europarlamentarul Diana Șoșoacă, care recent și-a pierdut imunitatea parlamentară la Bruxelles, a depus, luni, 11 mai 2026, o propunere oficială de suspendare a Președintelui României, Nicușor Dan, adresată Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
Inițiativa de suspendare a președintelui Nicușor Dan se bazează pe articolul 95 alineatul (1) din Constituția României, precum și pe prevederile articolului 82-85 din Regulamentul activităților comune ale celor două Camere, se arată într-un comunicat oficial al partidului.
Propunerea urmărește declanșarea unei proceduri parlamentare de analiză și dezbatere privind presupuse fapte grave de încălcare a Constituției de care este acuzat șeful statului.
Documentul vorbește despre un cumul de acțiuni și omisiuni care, potrivit inițiatorilor, afectează echilibrul constituțional între puterile statului, independența autorității judecătorești, controlul democratic asupra serviciilor de informații, formarea Guvernului și funcționarea autorităților publice.
Vezi documentul aici.
Printre acuzațiile formulate se numără: ingerințe instituționale în activitatea autorității judecătorești și a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); presiuni asupra Curții Constituționale prin declarații publice; neînaintarea propunerilor parlamentare pentru conducerea civilă a serviciilor de informații; susținerea extinderii atribuțiilor serviciilor de informații în domenii cu impact judiciar și fiscal; influențarea procesului constituțional de formare a Guvernului pe criterii politice sau ideologice; implicarea directă în negocieri privind politicile guvernamentale; și gestionarea temelor electorale și de securitate națională într-un cadru considerat insuficient transparent.
Conform Constituției, propunerea de suspendare va fi comunicată Președintelui României și transmisă Curții Constituționale pentru un aviz consultativ. Ulterior, aceasta va fi supusă dezbaterii și votului în Parlamentul reunit. Dacă suspendarea este aprobată, se va organiza un referendum național în termen de maximum 30 de zile pentru demiterea Președintelui.
Președintele României reprezintă statul și garantează independența națională, unitatea și integritatea teritorială.
Potrivit Constituției, acesta trebuie să vegheze la respectarea Constituției și buna funcționare a autorităților publice, exercitând o funcție de mediere între puterile statului și societate. Mandatul său implică neutralitate instituțională și respectarea limitelor competențelor autorităților publice, fără a se implica în activități politice partizane sau în conducerea serviciilor de informații.
Propunerea detaliază zece categorii de fapte, printre care: anunțarea unui mecanism extralegal de consultare în rândul magistraților privind CSM; crearea aparenței unui centru prezidențial de verificare a problemelor din justiție; presiune asupra Curții Constituționale în cauze în curs; nepropunerea unui director civil al Serviciului Român de Informații (SRI); susținerea extinderii atribuțiilor SRI în domenii sensibile fără conducere civilă legală; filtrarea ideologică a consultărilor politice pentru formarea Guvernului; implicarea în negocierile coaliției guvernamentale; susținerea publică a unui candidat politic; prezentarea unui raport extern privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 înaintea dezbaterii parlamentare interne; și securitizarea excesivă a unor teme democratice sensibile.
Președintele a anunțat intenția de a organiza un referendum intern în rândul magistraților pentru evaluarea activității CSM, autoritate constituțională responsabilă cu garantarea independenței justiției. Această inițiativă nu este prevăzută de lege și a fost respinsă public de CSM ca o ingerință nelegală în activitatea sa.
Prin colectarea și analizarea sesizărilor din sistemul judiciar, Președintele a creat aparența unei structuri paralele de evaluare, ceea ce afectează separația puterilor și transferă competențe neconstituționale către Administrația Prezidențială.
Declarațiile publice ale Președintelui privind amânările în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale au fost considerate ca o formă de presiune asupra acesteia, afectând independența și autoritatea Curții.
Președintele nu a înaintat Parlamentului propunerea pentru numirea directorului civil al SRI, serviciu condus în prezent în regim interimar, ceea ce contravine mecanismului constituțional și afectează controlul parlamentar asupra serviciilor de informații.
Președintele a susținut implicarea SRI în combaterea corupției și evaziunii fiscale, domenii legate de ancheta penală, fapt ce ridică probleme constituționale având în vedere lipsa conducerii civile legale și controlul parlamentar adecvat.
În procesul desemnării prim-ministrului, Președintele a menționat consultări cu partide „pro-occidentale” și a susținut necesitatea unui Guvern „pro-occidental”, ceea ce contravine prevederilor constituționale privind criteriile de desemnare și rolul Parlamentului.
Președintele mai este acuzat a participat la discuții privind politici guvernamentale și a susținut public candidatura unui candidat USR la Primăria Capitalei, încălcând astfel principiul neutralității funcției prezidențiale.
Președintele a prezentat liderilor europeni un raport legat de anularea alegerilor prezidențiale înaintea unei dezbateri parlamentare interne complete, ridicând probleme legate de suveranitatea națională și transparența democratică.
Abordarea excesiv securitară a unor teme precum procesul electoral, dezinformarea și libertatea de exprimare a fost semnalată ca o diminuare a transparenței și a controlului parlamentar în domenii fundamentale pentru democrație.
Inițiatorii propunerii susțin că aceste fapte grave justifică declanșarea procedurii de suspendare a Președintelui României, conform articolului 95 din Constituție. Demersul este prezentat ca un instrument constituțional de protejare a ordinii constituționale, echilibrului puterilor în stat, independenței justiției și controlului democratic asupra serviciilor de informații.