Joi, 6 august 2026, credincioșii prăznuiesc Schimbarea la Faţă a Domnului, sărbătoare cu cruce roşie în calendarul ortodox. Ziua este cunoscută în popor şi sub denumirea de Probojenia.
Conform crestinortodox.ro, primele reprezentări iconografice ale Schimbării la Faţă sunt din secolul al VI-lea: mozaicul din Biserica Sfantul Apolinarie, din Ravenna, şi cel din Manăstirea Sfanta Ecaterina, din Sinai.
Din Scriptură aflăm că Mântuitorul, luând pe Petru, Iacov şi Ioan pe Muntele Taborului, „S-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi, iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El şi, răspunzând, Petru a zis lui Iisus:
„Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti, voi face aici trei colibe: Ţie una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una”. Vorbind el încă, un nor luminos i-a umbrit pe ei şi glas din nor s-a auzit zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe Acesta ascultaţi-L”. Şi, auzind, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte (Matei 17, 2-6; text paralel: Marcu 9, 2-7; Luca 9, 28-36).
Minunea s-a săvârsit cu câteva zile înainte de patimile Mântuitorului, în anul 33 de la naşterea Sa, în scopul de a întări credinţa apostolilor, ca atunci când vor vedea patimile, moartea şi îngroparea Mântuitorului să nu se tulbure.
Schimbarea la Faţă ne descoperă că Hristos a fost cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Prin firea omenească pe care a asumat-o, ne-a fost descoperită dumnezeirea Sa. În acest sens, Sfinţii Părinţi afirmă că „Hristos Se schimbă la Faţă, nu luând ceea ce nu era, nici preschimbându-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era, deschizându-le lor ochii şi făcându-i din orbi văzători”.
Pe Muntele Taborului, trupul Său a fost străbătut de lumina propriei dumnezeiri. Astfel, aproape toţi comentatorii Evangheliei sunt de acord că Schimbarea la Faţă a Domnului anticipează învierea Lui, iar învierea Sa o prefigurează pe a noastră.