Se întorc ”dosarele grele” în instanță? Înalta Curte desființează „Marea prescripție”
Se întorc ”dosarele grele” în instanță? Înalta Curte de Casație și Justiție(ÎCCJ) a decis, recent, că toți judecătorii sunt obligați să aplice legea unitar când vine vorba despre prescripția răspunderii penale.
Se întorc ”dosarele grele” în instanță?
Concret, atunci când în Codul Penal nu sunt mențiuni care să întrerupă cursul răspunderii pentru o faptă ilegală, aceasta reprezintă „lege mai favorabilă” și se aplică indiferent de obiectul dosarului.
Decizia ÎCCJ de luni, 17 iunie, are la bază mențiunile Curții Europene de Justiție, cea care a schimbat radical cursul a mii de dosare penale, unele în care apar „nume grele”, trimise în judecată pentru fapte de corupție.
„Instanțele de judecată nu pot lăsa neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripției răspunderii penale, data prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala, în limitele rezultate din hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU (limite prevăzute în dispozitivul hotărârii la pct.1 teza a II-a)”, se precizează pe portalul ÎCCJ, potrivit ziare.com.
Hotârârea ÎCCJ de luni stabilește până unde se întinde prescripția generală și cea specială, dar nu schimbă faptul a ceea ce Curtea Europeană a stabilit: când sunt probe concrete cu privire la o infracțiune, judecătorii nu pot spune ”a intervenit prescripția, nu mai pedepsim pe nimeni”.
Astfel, ar trebui să revină nume grele, din sfera politică, publică, în boxa acuzaților, pe calea recursului în casație, cale de atac extraordinară. Procurorii au obligația să ceară revizuirea acestor decizii de achitare în baza prescripției, invocând decizia Curții Europene de Justiție și mențiunile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Peste 8000 de dosare penale, cu politicieni și afaceriști, s-au închis
Peste 8000 de dosare penale, unele cu politicieni, oameni de afaceri, condamnați în primă instanță sau cu rechizitorii stufoase, s-au închis, deoarece faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale.
Trebuie spus că Curtea Constituțională a decis, în 2022, că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, instrumentul juridic care oferea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale, după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat. Astfel, s-a ajuns la principiul dreptului penal, potrivit căruia se aplică „legea penală mai favorabilă”.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în urmă cu un an, în urma sesizării Curtii de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european.
Nume grele au scăpat prin prescripția răspunderii penale. Printre cei care au scăpat de pedepsele cu închisoarea pe motivul prescripției răspunderii penale se numără politicieni și oameni de afaceri precum Elena Udrea, Ioana Băsescu, Bogdan Olteanu, Cristian Boureanu, Mircea și Vlad Cosma.
