Șeful DNA, Crin Bologa, critici dure la adresa noilor legi ale justiției: Proiectele inițiale aduceau atingere destul de serioasă
Șeful DNA, Crin Bologa, a adus recent, într-un interviu acordat RFI marți, 30 august, un val de critici dure la adresa legile justiției adoptate în 24 august de Guvernul Ciucă. Totuși, acesta spune că pe baza lor DNA își poate desfășura activitatea în deplină autonomie și independență, fără vreun pericol.
Șeful DNA, Crin Bologa, critici dure la adresa noilor legi ale justiției: Proiectele inițiale aduceau atingere destul de serioasă
Crin Bologa, actualul șef al DNA, a criticat, între altele, mărirea condiției de vechime pentru ca un judecător sau procuror să poată intra în DNA și a cerut reducerea vechimii, care în prezent se ridică la 13 ani, și mărirea perioadei de stagiatură, scrie G4media.ro, care citează RFI.
Șeful DNA a mai spus că și celelalte parchete, nu doar DNA și DIICOT, ar trebui să aibă propria poliție judiciară. Pe baza noilor legi, aceste parchete nu mai pot avea ofițeri de poliție detașați.
”Eu nu comentez poziția asociațiilor profesionale, dar apreciez dezbaterea publică pe tema legilor justiției. Proiectele inițiale aduceau atingere destul de serioasă posibilității noastre de a ne desfășura activitatea. O parte din amendamente au fost însușite, astfel încât în prezent, DNA își poate desfășura activitatea în deplină autonomie și independentă.
Accederea la Institutul Național al Magistraturii (INM) nu afectează doar DNA ci tot sistemul judiciar în momentul în care este îngreunată. Am cerut ca perioada de formare să fie mai redusă, nu 4 ani, acuma este de 3 ani. Noi considerăm că după patru ani de facultate de drept, urmează încă trei ani ca un procuror să ajungă stagiar. Se poate ajunge la un blocaj pentru completarea posturilor de judecător și procuror. Solicităm reducerea perioadei de instruire la INM și mărirea perioadei de stagiatură.
Noi avem probleme serioase cu privire la această vechime. Pentru a ajunge la DNA un magistrat avea nevoie de vechime la 6 ani, acum suntem la zece ani, prin noile legi ajungem la 13 ani. Avem o schemă ocupată de 74%, iar până anul viitor trebuie să ajungem la o schemă ocupată de 85% ca statul român să respecte o prevedere din PNRR. Avem o perioadă tranzitorie până în 2026, ministerul justiției a ținut cont doar parțial, a păstrat o vechime mare dar a amânat prevederea până în 2026.
Prin aceste legi ale justiției s-au reparat unele prevederi nocive aduse în 2017 – 2019. Prin acest proiect primim competența de a organiza concursul de admitere în DNA, care a fost dat secției pentru procurori din CSM”, a spus șeful DNA.
Compromis privind desființarea secției speciale
În ce privește compromisul la care s-a ajuns în privința desființării secției speciale, Bologa spune că este ”total lipsit de eficiență”. Secția specială a fost desființată, însă competența anchetării cazurilor de corupție în rândul magistraților nu a revenit la DNA, așa cum se solicită în rapoartele MCV, ci această competență a fost dată unor procurori anume desemnați.
„Garanții de independență nu sunt oferite prin existența sau inexistența unei secții. Acest compromis este total lipsit de eficiență. Infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați, singura istituție care are competența de a ancheta este DNA. Acum vor fi lipsiți și de poliția judiciară dacă legile justiției vor intra în vigoare. Acest compromis este total lipsit de eficiență în combaterea corupției în rândul magistraților, ceea ce este foarte grav. În rapoartele europene s-a prevăzut nu doar desființarea secției, ci revenirea competenței la DNA.
În ceea ce privește MCV, acolo sunt prevăzute patru obiective și condiționalități: unul din aceste obiective este continuarea combaterii corupției la nivelul înalt și mediu. Noi am îndeplinit acest obiectiv. Prin modificarea legilor justiției eu sper să să ajungă astfel încât până la sfârșitul anului să fie ridicat MCV, pentru că rămâne celălalt mecanism, rule of law. Consider că cetățenii României au dreptul să intre în spațiul Schengen fără să mai fie umiliți la granițe”, a mai explicat Crin Bologa.
Independența magistraților nu este afectată
Șeful DNA a mai atras atenția asupra unei prevederi care ar putea afecta independența magistraților.
”La răspunderea disciplinară a fost introodusă o prevedere care spune că poate fi abatere disciplinare orice încălcare a Codului Deontologic”, a explicat Bologa, precizând că abaterile disciplinare trebuie clar definite pentru a nu lăsa loc la decizii arbitrare.
„Consider că nu există un pericol cu privire la independența procurorilor DNA. Procurorii noștri au fost independenți și în perioade mai grele, dar există unele prevederi în legile justiției care pot pune o presiune pe toți procurorii și judecătorii. La răspunderea disciplinară a fost intrododusă o prevedere care spune că poate fi abatere disciplinare orice încălcare a Codului Deontologic. Toate abaterile disciplinare trebuie clar definite și nu lăsate la latitudinea unei comisii sau unei secții. În cazul unora se va putea aprecia că constituie abatere disciplinare, în alte cazuri nu.
În ce privește relația dintre parchete și Poliția Judiciară prevederile se află în Codul de Procedură Penală. Acolo este prevăzut subordonarea ofițerului de poliție judiciară procurorului. Ce a dispărut din proiectul de lege privind organizarea judiciară este existența poliției judiciară la Parchete, cu excepția DNA și DIICOT. Noi avem poliția noastră judiciară și este una din explicațiile succesului nostru în combaterea corupției. Dar prin aceste legi celelalte parchete nu mai pot avea ofițeri de poliție judiciară detașați. Eu cred că și ele ar trebui să aibă ofițeri de poliție detașați.
Guvernul Ciucă a adoptat în ședința de miecuri, 24 august, cele trei legi ale justiției, criticate dur de o parte a sistemului și de câteva voci din societatea civilă.
