În calitate de Cameră decizională, Senatul a anulat închiderea centralelor pe cărbune. Proiectul de lege permite, în anumite situații, construirea și punerea în funcțiune a unor noi centrale electrice pe bază de cărbune și amână închiderea unor capacități energetice pe huilă și lignit.
Senatul a votat marți anularea închiderii termocentralelor, așa cum ar fi trebuit în baza calendarului de decarbonizare asumat de România.
Proiectul a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și 42 de abțineri, iar opt senatori nu au votat. Inițiativa modifică Ordonanța de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.
Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie promulgat de președintele României, care are și posibilitatea să îl retrimită Parlamentului pentru reexaminare.
Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.
În ultima ședință a plenului Senatului din sesiunea ordinară, deși a primit raport favorabil, inițiativa a fost retrimisă la comisii, la propunerea PNL. În contextul crizei energetice, PSD și AUR au insistat pentru adoptarea proiectului și au susținut prevederile privind amânarea închiderii unor capacități de producție pe bază de huilă și lignit.
După votul din Senat, senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea a susținut că amendamentul este necesar în contextul crizei energetice regionale și al riscului ca producția de energie să scadă și mai mult.
„Ce înseamnă acest amendament? Că nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca alte surse alternative să fie puse în funcțiune. În contextul în care ne aflăm astăzi, de criză energetică regională, având în vedere capacitatea limitată de import și capacitatea limitată de producție din regiune, amendamentul PSD vine în sprijinul Ministerului Energiei, pentru a putea menține în funcțiune, în această perioadă, cele două grupuri care sunt pe deplin funcționale.
Există și rezerve de cărbune, iar cele două grupuri au o putere însumată echivalentă cu cea a Reactorului 2 de la Cernavodă. Deci, dacă există pericolul ca, în perioada imediat următoare, nivelul Dunării să scadă astfel încât Reactorul 2 de la Cernavodă să nu mai poată funcționa, avem această soluție imediată la îndemână”, a declarat acesta.
Prezent la dezbaterile din Senat, Ilie Bolojan a susținut că proiectul nu rezolvă problema de fond, respectiv faptul că România nu a pus în locul centralelor pe cărbune capacitățile necesare pentru a le putea închide conform calendarului asumat.
„Problema la acest proiect privind decarbonizarea este aceea de a nu rezolva nimic, respectiv aceea de a nu închide centralele pe cărbune în trimestrul al treilea, care nu pot fi închise pentru că nu am făcut ce trebuia timp de cinci ani.
Pentru acest jalon am încasat o sumă de bani în Cererea de plată 2, iar modificările legislative care se fac în sensul modificării unor prevederi legale care țin de PNRR și care au fost închise în raport cu Comisia sunt de natură a nu rezolva problemele, dar a ne crea probleme suplimentare la cererile de plată pe care trebuie să le mai depunem.
Dacă în această toamnă nu vom putea închide capacități pe cărbune, vom avea penalități corespunzătoare și știm asta, dar, dacă facem și această modificare, riscăm să avem alte penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis”, a declarat premierul interimar.
Bolojan a mai spus că poate înțelege inițiativele cu miză politică atât timp cât acestea nu produc costuri pentru România, însă a avertizat că votul asupra proiectului „nu ajută deloc lucrurile”.
Potrivit acestuia, proiectul face parte din condițiile obligatorii stabilite de Comisia Europeană pentru deblocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR.