Sondaj CURS. Românii nu vor adâncirea crizei politice. Câte persoane doresc demiterea lui Nicușor Dan și organizarea de alegeri

Majoritatea românilor nu ar susține nici organizarea alegerilor parlamentare anticipate, nici suspendarea și demiterea președintelui Nicușor Dan, potrivit unui sondaj CURS realizat la nivel național în perioada 14–24 iulie 2026.

Cele două scenarii sunt respinse de aproximativ șase din zece respondenți, în contextul în care au fost lansate în dezbaterea publică drept posibile soluții la blocajul politic. În același timp, aproape o treime dintre participanții la cercetare susțin fiecare dintre cele două variante.

58% dintre români nu vor alegeri anticipate

Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea alegerilor parlamentare anticipate, 58% dintre respondenți au răspuns negativ.

Varianta revenirii la urne înainte de încheierea actualului mandat parlamentar este susținută de 33% dintre participanții la sondaj, iar 9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă, arată CURS.

Diferența dintre cei care resping alegerile anticipate și cei care le susțin este de 25 de puncte procentuale. Datele indică astfel că nemulțumirea față de situația politică nu se transformă automat într-o susținere majoritară pentru reluarea alegerilor parlamentare.

Suspendarea președintelui, respinsă de 57% dintre respondenți

O majoritate asemănătoare se opune și suspendării și demiterii președintelui României.

Potrivit sondajului, 57% dintre respondenți declară că nu sunt de acord cu acest scenariu, în timp ce 31% îl susțin. Ponderea celor care nu au exprimat o opinie este de 12%.

Tabăra care respinge suspendarea este astfel cu 26 de puncte procentuale mai mare decât cea favorabilă procedurii. Totodată, procentul nehotărâților este mai ridicat în cazul suspendării președintelui decât în cazul alegerilor anticipate.

Apropierea dintre rezultate este relevantă: 58% resping anticipatele, iar 57% se opun suspendării președintelui. În același timp, susținerea pentru cele două variante se situează în jurul unei treimi din populație – 33% în cazul alegerilor și 31% în cazul suspendării.

Cercetarea nu arată însă dacă sunt aceiași respondenți care susțin ambele scenarii și nici care sunt motivele pentru care aceștia doresc schimbarea actualei configurații instituționale.

Cele două scenarii au fost lansate de AUR

Alegerile anticipate și suspendarea președintelui au intrat oficial în dezbaterea politică la începutul lunii iulie, după ce conducerea AUR a decis demararea ambelor proceduri.

Consiliul Național de Conducere al formațiunii a votat, la 1 iulie, începerea demersurilor pentru suspendarea lui Nicușor Dan și pentru organizarea alegerilor anticipate. AUR a invocat, între altele, refuzul șefului statului de a face o a doua nominalizare de prim-ministru și a anunțat că parlamentarii săi nu vor susține un guvern al coaliției propuse de președinte.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ulterior că nu vede motive constituționale care să justifice suspendarea lui Nicușor Dan.

La rândul său, șeful statului s-a pronunțat împotriva alegerilor anticipate, susținând că acestea ar prelungi incertitudinea politică și că un nou scrutin nu ar produce neapărat o majoritate capabilă să formeze un guvern.

Anticipatele nu pot fi declanșate printr-o simplă decizie politică

Alegerile parlamentare anticipate și suspendarea președintelui sunt două proceduri constituționale distincte, care nu pot fi declanșate numai printr-o declarație sau prin votul conducerii unui partid.

Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și numai după respingerea a cel puțin două solicitări. Înaintea dizolvării, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.

Prin urmare, alegerile anticipate nu rezultă automat din căderea unui guvern sau din existența unui blocaj politic. Este necesară parcurgerea etapelor constituționale privind încercările de formare a unui nou Cabinet și chiar și atunci anticipatele sunt strict o posibilitate la latitudinea președintelui, nu o obligație.

Suspendarea trebuie votată de majoritatea parlamentarilor

În cazul președintelui României, Constituția prevede că suspendarea poate interveni pentru fapte grave prin care sunt încălcate prevederile Legii fundamentale.

Propunerea trebuie inițiată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Suspendarea poate fi aprobată în ședința comună a Parlamentului, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale.

Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, referendumul pentru demiterea președintelui trebuie organizat în cel mult 30 de zile. Suspendarea din funcție nu echivalează, așadar, cu demiterea, decizia finală revenind alegătorilor.

Metodologia sondajului

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți, cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România.

Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator – CATI. Eșantionul a fost validat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.