NEWS

Sondaj INSCOP privind intențiile de vot la parlamentare: AUR în scădere, PSD în creștere. Ce se întâmplă cu PNL și USR

Sondaj INSCOP privind intențiile de vot la parlamentare AUR în scădere PSD în creștere. Ce se întâmplă cu PNL și USR
Pregătiri pentru alegeri anticipate

Un sondaj INSCOP privind intențiile de vot la parlamentare arată că partidul AUR se menţine pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile parlamentare, dar e în scădere faţă de septembrie, urmat de PSD, în creştere, şi de PNL, în scădere, conform Barometrului INSCOP. Totuși, o alianţă PNL-USR s-ar plasa pe locul al doilea, după AUR şi cu cel puţin 5 procente în faţa PSD. UDMR se situează sub pragul electoral de 5%.

Estimare participare vot parlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot şi 10 „sigur da” vor merge la vot, 17.4% dintre români au ales 1, 1.5% au ales 2, 1.6% au ales 3, 1.3% au ales 4, 5.0% au ales 5, 2.5% au ales 6, 2.2% au ales 7, 3.4% indică 8, 2.5% 9 şi 61% indică 10. 1.6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Intenţia de vot pentru alegerile parlamentare

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur la vot (72% din totalul eşantionului)

• AUR: 34.6% dintre alegători ar vota cu AUR (faţă de 39.7% în septembrie 2026, 38.2% în mai 2026, 37% în aprilie, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie 2025, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai).

• PSD: 24.6% cu PSD (faţă de 18.7% în septembrie 2026, 17.5% în mai 2026, 20.1% în aprilie, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie 2025, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai).

• PNL: 15.1% cu PNL (faţă de 16.3% în septembrie 2026, 20.3% în mai 2026, 15.5% în aprilie, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie 2025, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai).

• USR: 11.9% cu USR (faţă de 9% în septembrie 2026, 10% în mai 2026, 12.7% în aprilie, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie 2025, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai).

• UDMR: pentru UDMR ar vota 3.9% din alegători (faţă de 5.5% în septembrie 2026, 5% în mai 2026, 4.3% în aprilie, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie 2025, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).

• SENS: pentru SENS – 3% (faţă de 4.1% în septembrie 2026, 2.5% în mai 2026, 2.4% în aprilie, 3.6% în martie, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie 2025, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie).

• SOS România: pentru SOS România – 2.1% (faţă de 2.7% în septembrie 2026, 2.9% în mai 2026, 2.8% în aprilie, 3.3% în martie, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie 2025, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie).

• POT: pentru POT ar vota 1.8% dintre alegători (faţă de 2.7% în septembrie 2026, 1.9% în mai 2026, 3.6% în aprilie, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie 2025, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie).

• Independent: 1.6% îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent (faţă de 1% în septembrie 2026, 0.9% în mai 2026, 1% în aprilie, 1.4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie 2025, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie).

• Alt partid: 1.3% dintre votanţi ar da votul unui alt partid (faţă de 0.3% în septembrie 2026, 0.9% în mai 2026, 0.7% în aprilie, 1.6% în martie, 1.1% în ianuarie, 1.8% în noiembrie 2025, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie).

Sondaj INSCOP
Sondaj INSCOP

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi au declarat că ar merge sigur la vot (48.6% din totalul eşantionului)

34.1% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot ar vota cu AUR (40,2% în septembrie 2026), 21.2% cu PSD (16,4% în septembrie), 16.4% cu PNL (17,2% în septembrie) şi 14.7% cu USR (11,4% în septembrie). Pentru UDMR ar opta 4.5% dintre alegători (4,8% în septembrie), pentru SENS – 3.6% (4,8% în septembrie), pentru SOS România – 1.9% (1,8% în septembrie), iar pentru POT – 1.4% (2,2% în septembrie). 1.2% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent (1% în septembrie), iar 1.0% pentru alt partid (0,2% în septembrie).

Intenţia de vot în contextul unei alianţe electorale

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur la vot (76.9% din total eşantion) în contextul unei posibile alianţe între PNL, USR şi alte formaţiuni

35.7% dintre alegători declară că ar vota cu AUR, 28.2% cu alianţa PNL-USR şi 23% cu PSD. Pentru UDMR ar vota 3.8% dintre respondenţi, pentru SENS – 2.8%, pentru POT – 2.5%, iar pentru SOS România – 2.4%. 1.1% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent şi 0.5% pentru un alt partid.

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid şi au declarat că ar merge sigur la vot (51.3% din total eşantion) în contextul unei posibile alianţe între PNL, USR şi alte formaţiuni, 35% dintre români şi-ar da votul pentru AUR, 32.1% pentru alianţa PNL-USR, 20.9% pentru PSD, iar 4.1% pentru UDMR. 3.2% dintre cei chestionaţi ar alege SENS, 1.8% – SOS România şi 1.6% – POT, în timp ce 1.1% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent, iar 0.2% pentru un alt partid.

„Încheierea crizei politice şi formarea noului Guvern au produs efecte semnificative asupra intenţiei de vot pentru partide. AUR pierde, pentru prima dată în ultimele 18 luni, aproximativ 5 procente, ajungând la un scor sub 35%. Corelat cu această scădere a AUR, PSD creşte cu aproximativ 6 procente, cea mai probabilă ipoteză fiind că social-democraţii recuperează o parte dintre votanţii pierduţi în favoarea AUR. Creşterea PSD poate avea legătură şi cu plusul de susţinere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulţumiri profunde în societate. În ce măsură această creştere se va eroda sau nu în lunile de iarnă rămâne de văzut. PNL a înregistrat o creştere puternică similară în mai 2026, după moţiunea de cenzură, care s-a erodat treptat, pe parcursul celor aproape 6 luni de criză politică. Testarea, în premieră, a intenţiei de vot pentru o alianţă formată din PNL şi USR, în cadrul unui scenariu ipotetic, indică o intenţie de vot ridicată care plasează un asemenea proiect politic pe locul doi, aproape de AUR. Acest lucru arată un potenţial electoral foarte ridicat care ar putea stimula, în contrapartidă, formule de coagulare alternative, în opoziţie faţă de acest proiect major de construcţie politică”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research, la solicitarea platformei de ştiri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026. Metoda de cercetare: datele au fost culese prin metoda mixed-mode secvenţial (CATI – CAWI), volumul eşantionului simplu, aleator fiind de 1197 de persoane, dintre care 1081 de respondenţi CATI şi 116 CATI to CAWI. Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) ale populaţiei neinstituţionalizate din România, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8%, la un grad de încredere de 95%.

claudiu.popa@mediaflux.ro - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele