Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a transmis, duminică seară, la TVR Info, că Raportul de ţară al Comisiei Europene privind statul de drept arată că suntem la un nivel liniar în combaterea corupţiei, chiar dacă percepţia publică este că se stagnează. Ministrul a afirmat că nu există toleranţă faţă de corupţie, dar a precizat că ar trebui mai multă fermitate.
„Este foarte importantă percepţia publicului, însă foarte importanţi sunt indicatorii obiectivi. De exemplu, Raportul de ţară privind statul de drept pentru România 2026, realizat de Comisia Europeană, spune că, în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, suntem la un nivel liniar. N-am scăzut. Nu există niciun fel de regres”, a declarat Radu Marinescu, duminică seară.
Potrivit ministrului, în raportul Comisiei Europene se precizează că sunt probleme privind combaterea corupţiei în mediul judiciar, arată TVR Info.
„Unde sunt probleme, spune raportul Comisiei Europene, este în sfera combaterii corupţiei în mediul judiciar. Este reală această chestiune şi trebuie să întărim mecanismul de combatere prin mai mulţi procurori, ceea ce încercăm să facem în momentul de faţă, adică să aducem mai multe resurse pe coordonata respectivă”, a declarat Marinescu.
Radu Marinescu a subliniat şi că lupta împotriva corupţiei a fost inclusă în Strategia Naţională de Apărare a Ţării.
„Am consolidat instrumentele existente, DNA-ul a crescut în ceea ce priveşte numărul de procurori, resurse alocate, deci am întărit această componentă. Acum am pus în transparenţă Strategia Naţională 2026-2030 Anticorupţie a României (…) Avem instrumente performante care ne permit să combatem acest fenomen al corupţiei. Din punctul meu de vedere, toleranţa faţă de acest fenomen nu există şi trebuie cât mai multă fermitate în această direcţie”, a declarat Marinescu.
Radu Marinescu s-a referit şi la propunerea ca DNA să preia anchetarea magistraţilor suspectaţi de fapte de corupţie.
„A existat o discuţie publică destul de aprinsă legată de un anumit context istoric şi anumite situaţii de investigare a magistraţilor de către DNA. (…) A existat această percepţie publică destul de puternică în sensul că un actor judiciar foarte însemnat, DNA-ul, în egală măsură devine şi un instrument judiciar care anchetează judecătorul, care la rândul său soluţionează cauzele. Din punctul meu de vedere, este total contraproductiv să tot plimbăm această competenţă de la o instituţie la alta. Ce trebuie să facem este ca, pe instrumentul existent, să alocăm toate resursele necesare ca el să funcţioneze”, a adăugat ministrul.
El a menţionat că este interesat ca „orice formă de infracţionalitate, de corupţie, dacă discutăm de corupţie, să fie anchetată corespunzător, deplin, iar realitatea să fie stabilită”.
„Ancheta, bineînţeles, nu o face sistemul executiv, o fac magistraţii, dar trebuie să întărim acea componentă, acea structură, că vorbim de DNA, că vorbim de o secţie specială, cu suficienţi procurori, poliţişti, instrumente, tot ce au nevoie ca să verifice situaţiile respective”, a explicat ministrul.
Radu Marinescu a subliniat că mai degrabă ar întări o structură existentă.
„Eu cred că soluţia nu stă în a discuta la nesfârşit despre transferul de competenţe între diferite structuri, pentru că tot transferând nu faci decât să muţi dosare şi să nu le rezolvi. Haideţi să întărim o structură existentă, să-i dăm toate resursele şi pe urmă să o evaluăm şi să vedem ce rezultate a produs”, a mai spus ministrul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei a mai arătat că trebuie să existe un dialog între guvernanţi şi categoriile sociale care au de recuperat restanţe salariale, după ce au obţinut sentinţe definitive şi executorii, pentru că trebuie găsite soluţii.
„Consider că trebuie să existe dialog, nu sunt doar magistraţii cu astfel de drepturi băneşti, sunt foarte multe litigii, sunt multe categorii profesionale care au apelat la accesul la justiţie”, a declarat, duminică seară, la TVR Info, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Ministrul a explicat că deciziile judecătoreşti, dacă sunt definitive şi executorii, trebuie puse în aplicare.
„Responsabilitatea noastră ca Guvern este să identificăm resurse, dar, în acelaşi timp, să protejăm interesele financiare naţionale, astfel încât să avem un buget echilibrat şi să putem să utilizăm resursele pentru întreaga societate”, a explicat ministrul.
El a precizat că Ministerul Justiţiei nu gestionează bugetul din care ar trebui făcute plăţile.
„Gestiunea financiară o face Ministerul Finanţelor (…) Ca membru al Guvernului cunosc că există o situaţie financiară dificilă”, a avertizat ministrul Justiţiei.
El a făcut referire la o eventuală eşalonare sau altă modalitate de plată în tranşe a banilor: „Nu cred că există posibilitatea concretă să fie achitate integral acum şi imediat aceste sume de bani”.
În 15 octombrie, instanţa supremă a respins definitiv recursul Guvernului la sentinţa Curţii de Apel Bucureşti care îl obliga să asigure integral fonduri pentru plata restanţelor salariale ale magistraţilor. Suma depăşeşte 5 miliarde de lei.
Radu Marinescu a mai afirmat că, într-un stat de drept, justiţia este cea care dezleagă un litigiu, iar atunci când judecătorul este el însuşi justiţiabil tot un judecător trebuie să-i facă dreptate.
”Cine să-l judece pe judecător? Un medic? Un inginer?”, a afirmat Marinescu, referindu-se la motivarea CEDO în conflictul dintre statul român şi magistraţi pe tema salariilor restante.
În document, instanţa europeană arată că judecătorii naţionali chemaţi să se pronunţe asupra unor componente ale remuneraţiei de care puteau beneficia ei înşişi erau ”susceptibili” de a genera ”un conflict de interese”, ”interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.
„Referitor la conflictul de interese amintit în economia acelor considerente (motivarea CEDO în conflictul dintre statul român şi magistraţi – n.r.), trebuie să fim conştienţi de o chestiune: că dezlegarea unui litigiu într-un stat de drept trebuie să o facă justiţia. Dacă judecătorul este şi el justiţiabil, că nu poţi să-l împiedici să fie şi el justiţiabil, cine să-l judece pe judecător? Un medic? Un inginer? Tot justiţia ar trebui să-l judice”, a declarat, duminică seară, la TVR Info, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Potrivit acestuia, nu se poate spune că un proces al unui judecător, care şi el este cetăţean şi deci potenţial justiţiabil, n-ar putea să fie judecat de către justiţie, pentru că justiţia are în statul de drept această misiune să dezlege litigiile.
„Aici ne aflăm şi chestiunea trebuie tratată cu foarte multă atenţie şi seriozitate. Pentru viitor este foarte important ca justiţia să nu încerce să intre în sfera Executivului sau a Legislativului”, a mai afirmat ministrul Justiţiei.
Magistraţii români care au reclamat în 2024 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) neplata integrală a restanţelor salariale au pierdut definitiv procesul, după ce joi completul de şapte judecători ai instanţei europene a considerat cererile „vădit neîntemeiate”.
În motivarea deciziei, CEDO vorbeşte, printre altele despre „circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare” pe care autorităţile au fost nevoite „să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă”.
„În acest context de criză economică acută şi de durată şi în ciuda resurselor financiare insuficiente, autorităţile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătoreşti”, adaugă CEDO. Instanţa europeană subliniază că judecătorii naţionali chemaţi să se pronunţe asupra unor componente ale remuneraţiei de care puteau beneficia ei înşişi erau „susceptibili” de a genera „un conflict de interese”, „interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.
De asemenea, instanţa a constatat că sumele datorate tuturor celorlalţi funcţionari erau mult mai mici decât cele datorate magistraţilor, dar şi că reclamanţii nu fac parte dintr-un grup vulnerabil, iar neplata integrală şi imediată a sumelor solicitate nu i-a privat de singurul lor mijloc de subzistenţă şi nu i-a expus riscului de a nu dispune de mijloace suficiente pentru a-şi asigura subzistenţa.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ulterior că decizia CEDO privind neplata integrală a restanţelor salariale ale magistraţilor şi litigiul ÎCCJ cu Guvernul României sunt chestiuni juridice distincte.