CURS a realizat un nou sondaj de opinie în Municipiul București, evidențiind un echilibru strâns între principalele patru partide politice. Potrivit rezultatelor, PSD ocupă prima poziție în clasament, însă diferențele față de PNL și AUR sunt de doar un procent, situându-se astfel în marja de eroare a sondajului. Acest echilibru sugerează o competiție strânsă pentru Primăria Capitalei, ceea ce ar putea complica formarea viitoarelor alianțe în Consiliul General.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, PSD ar obține 22% din voturi, fiind urmat la o diferență de un punct procentual de PNL, cu 21%. AUR este creditat cu 20%, iar USR cu 18%.
Diferențele dintre primele patru formațiuni sunt reduse, doar patru puncte procentuale separând primul partid de cel clasat pe poziția a patra. Niciuna dintre formațiuni nu reușește astfel să se desprindă clar în preferințele electoratului bucureștean.
În afara celor patru partide, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, SOS România cu 4%, iar ACT cu 2%. Rezultatele indică un peisaj electoral fragmentat, în care formațiunile mai mici cumulează, la rândul lor, o parte importantă a opțiunilor de vot, notează CURS.

73% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 18% apreciază că direcția este una bună. 9% nu au exprimat o opinie.
Rezultatele arată că percepția negativă asupra direcției țării este larg răspândită și în rândul electoratului bucureștean, diferența dintre evaluările negative și cele pozitive fiind una semnificativă.

Și în ceea ce privește evoluția Capitalei predomină evaluările negative. 63% dintre respondenți consideră că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% apreciază că direcția este una bună.
Deși majoritatea bucureștenilor sunt nemulțumiți de direcția în care evoluează orașul, percepția asupra Bucureștiului este mai puțin negativă decât cea asupra României..
Traficul și aglomerația sunt indicate de 33% dintre respondenți drept principala problemă care ar trebui rezolvată cu prioritate de Primăria Generală. Pe locul al doilea se află starea străzilor și a drumurilor, menționată de 19% dintre bucureșteni, urmată de problema parcărilor, cu 11%.
Impozitele și taxele sunt considerate principala problemă de 8% dintre respondenți, nivelul de trai de 7%, iar curățenia și salubritatea, respectiv spitalele, sănătatea și medicamentele, sunt menționate de câte 6%.
Rezultatele confirmă că problemele legate de circulație și infrastructura rutieră continuă să ocupe primul plan în preocupările bucureștenilor. Traficul, starea drumurilor și parcările cumulează o parte importantă a răspunsurilor, ceea ce arată că mobilitatea urbană rămâne principala zonă în care locuitorii Capitalei așteaptă soluții din partea administrației.

Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din Municipiul București. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), validate pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică și ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului din București.
Sondajul CURS arată că bucureștenii continuă să privească predominant critic atât direcția în care se îndreaptă România, cât și evoluția Capitalei. Evaluarea Bucureștiului este însă mai bună decât cea acordată direcției generale a țării, chiar dacă percepțiile negative rămân majoritare.
Traficul și aglomerația reprezintă în continuare principala problemă semnalată de locuitorii Capitalei, urmate de starea străzilor și de lipsa locurilor de parcare. Problemele legate de circulație și infrastructură rămân astfel în centrul așteptărilor bucureștenilor față de administrația locală.
În plan electoral, Bucureștiul se caracterizează printr-o competiție strânsă între principalele patru formațiuni politice. PSD, PNL, AUR și USR se află într-un interval de numai patru puncte procentuale, fără ca un partid să dețină în acest moment un avantaj clar față de ceilalți competitori. În același timp, prezența SENS, PNRR-Piedone, SOS România și ACT în opțiunile de vot completează imaginea unui electorat fragmentat, cu preferințe distribuite între mai multe formațiuni politice.