Piața Unirii riscă să se prăbușească. Este concluzia unei expertize realizate de Universitatea Tehnică de Construcții. Inginerii au găsit degradări severe la construcția pe sub care trece Dâmbovița.
Planșeul Pieței Unirii, structura uriașă de beton care susține întreaga infrastructură din centrul Capitalei, este un real pericol.
Adrian Burlacu, decanul Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri, și inginerul Radu Răcănel, care au semnat expertiza de la planșeul Unirii, au vorbit, într-un interviu pentru Libertatea despre problemele întregii structuri și au explicat soluțiile.
Planșeul Unirii, construit în anii ‘30, acoperă albia râului Dâmbovița, între intersecția dintre strada Căldărari și strada Halelor și bulevardul Dimitrie Cantemir.
Este o construcție masivă din beton de aproximativ 17 centimetri, susținută de niște grinzi, întinsă pe toată porțiunea cu fântânile de pe bulevardul Unirii și spațiul verde din parc. Sub planșeu este un spațiu gol pe sub care trece Dâmbovița.
Stâlpii de susținere sunt crăpați și fisurați, armăturile sunt corodate, rupte pe alocuri, iar din placa planșeului sunt căzute bucăți întregi de beton. Din cauza apei care trece pe sub planșeu, s-a creat mucegai, iar infiltrațiile de apă au fisurat grinzile. Intervențiile făcute de-a lungul timpului au fost minore.
„Unele dintre degradări sunt severe și apreciem că există zone unde o mare parte din capacitatea de rezistență a structurii este depășită de nivelul de eforturi unitare produse de acțiunile la care este expusă în prezent structura”, arată inginerii.
Structura are nevoie urgentă de lucrări de reabilitare și consolidare, avertizează aceștia, pentru „a evita avansarea rapidă a degradărilor existente și un colaps nedorit al structurii”.
Inginerii propun două variante: lucrări de consolidare sau demolare completă și reconstrucție de la zero.
Decizia aparține însă Comisiei Tehnice de Circulație din Primăria Capitalei, care și-a dat, deocamdată, acordul de principiu. Am discutat cu cei doi ingineri care au semnat expertiza de anul trecut de la planșeul Unirii,
„N-aș spune că sunt lucruri alarmante. În sensul că, dată fiind vârsta structurii și condițiile de exploatare, sunt degradări uzuale, de diferite grade de severitate. Deci nu sunt lucruri anormale pentru o structură exploatată în niște condiții deosebite față de alte poduri. Nu pot să rămână așa, e clar că trebuie intervenit. Dar gândiți-vă că planșeul a fost executat undeva în jurul anilor ‘30, după Primul Război Mondial.
Soluția de consolidare presupune repararea elementelor degradate. Iar cealaltă, înlocuirea totală.
Fiecare soluție vine cu avantaje și cu dezavantaje. Prima pare, la prima vedere, mai ieftină, dar are un grad mare de variabilitate, pentru că nu ai cum să estimezi din această fază gradul de degradare a structurii. Sunt niște necunoscute transferate mai departe în faza de execuție și trebuie să le legăm și financiar, cumva.
Acum se estimează o anumită cantitate de lucrări, dar ulterior se va constata că trebuie o suplimentare consistentă. Ceea ce, din perspectiva achizițiilor publice, nu e ușor.
Mai acoperitor pentru beneficiar (Primăria Sectorului 4, n.r.) este varianta a doua, da, varianta de refacere totală.
Noi, ca experți, am dat soluțiile de principiu. Mai departe, este treaba proiectantului să dezvolte aceste soluții, să facă și calcule economice și, în urma analizei, să rezulte niște scenarii din care beneficiarul să aleagă.
Trebuie să luăm în calcul că este o zonă extrem de circulată. Nu e în afara orașului, să zici că poți lucra în voie. Trebuie să fie o intervenție etapizată, ținând cont de traficul din zonă. O să fie un disconfort considerabil. Având în vedere vechimea ei, construcția s-a comportat bine” spun specialiștii.