România se împrumută din nou. Ministerul de Finanțe a luat cu titlul de împrumut 1,37 miliarde de lei prin două licitații garantate cu titluri de stat. Randamentele pentru creditele contractate sunt de 6,03% respectiv 6,59% pe an.
În prima licitație, statul român reprezentat de ministerul de Finanțe a redeschis o emisiune de obligațiuni de tip benchmark cu data scadentă în aprilie 2030. Finanțele au împrumutat de la unitățile bancare 664 milioane de lei, peste valoarea programată de 500 de milioane lei, la o dobândă anuală de 6,59.
Șapte dealeri primari au participat la prima licitație, dealeri care au achiziționat obligațiunile atât în nume propriu, dar și pentru clienții reprezentați de persoanele fizice și juridice. Ministerul de Finanțe a cerut 734 milioane de lei, băncile au acoperit 631 milioane de lei, restul de 103 milioane de lei au fost ofertele necompetitive.
La a doua licitație ministerul de Finanțe a redeschis o emisiune de titluri de stat cu certificate de trezorerie cu discount, cu data scadentă în 04/2025. Statul a contractat un împrumut de 711 milioane de lei, cu o dobândă anuală de 6,03%. La licitație au participat opt dealeri primari.

Statul român a cerut 1,07 miliarde de lei și a primit din partea băncilor 678,7 milioane de lei. Ofertele necompetitive au reprezentat 32,5 milioane de lei respectiv 32.4 milioane de lei, potrivit zf.ro.
În tot acest timp, Comisia Europeană a modificat negativ prognoza de deficit a României. Executivul european în previziunile economice de primăvară a arătat că datoria publică a țării va crește în 2024 la la 6,9% din PIB, urmând ca din 2025 datoria guvernamentală să se majoreze până la 7% pe fondul creșterii cheltuielilor.

„În 2024, deficitul este prognozat să crească până la 6,9% din PIB. La fel ca şi în 2023, creşterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale este aşteptată să fie principalul motor din spatele acestui deficit mai mare…În 2025, deficitul este prognozat să rămână stabil la 7% din PIB, plecând de la ipoteza că politicile nu vor fi modificate. Costul pe termen scurt al reformei pensiilor este aşteptat să continue la deficitul mai mare”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.