Deficitul bugetar a depășit pragul de 52%. Analiștii explică ce se va întâmpla cu salariile românilor

Gradul de îndatorarea al României a crescut semnificativ în luna februarie față de luna anterioară. Datoria publică a crescut într-o singură lună cu 40 de miliarde de lei, până la 841,29 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că deficitul bugetar reprezintă 52,4% din PIB, mai mult cu 2,5% față de luna ianuarie.

Potrivit legislației în vigoare Guvernul ar trebui să aplice imediat măsuri de reducere a datoriei guvernamentale astfel încât deficitul bugetar să poată fi ținut sub control. Printre măsurile pe care Executivul ar trebui să le adopte imediat regăsim și înghețarea salariilor din aparatul bugetar.

Noi măsuri de austeritate se prevăd. Salariile bugetarilor ar putea îngheța în 2024

Economistul Cristian Păun, într-un interviu pentru ziare.com, a explicat că în pofida declarațiilor optimiste ale guvernanților, posibilitatea ca salariile bugetaresă fie înghețate în acest an sunt extrem de mari, mai ales după evaluarea deficitului bugetar din luna iunie. Procedură demarată de Comisia Europeană.

În linii mari, creșterea gradului de îndatorare al României este cauzat de strategia Guvernului de a împrumuta la început de an necesarul de finanțare pentru întregul an, pentru ca mai apoi situația financiară să se echilibreze pe parcursul anului. În cazul în care Guvernul nu va corecta deficitul bugetar, Comisia Europeană va lua măsuri împotriva României.

Deficitul bugetar a crescut a depășit pragul de 50%

„Pe de o parte din cauză că avem o lege în vigoare care spune clar că, în momentul în care datoria publică depășește 50% din PIB, salariile trebuie înghețate ca măsură de macroprudențialitate – depinde foarte mult în cazul acesta cum vor reacționa și diversele comitete și comiții, precum Comitetul de Macroprudențialitate din care face parte și Ministerul de Finanțe, care ar trebui să pună presiune pe politicieni pentru aplicarea acestei legi. Macroprudențialitatea trebuie să fie un instrument demn de luat în seamă și o grijă reală.

Pe de altă parte, există o șansă foarte mare ca scenariul înghețării salariilor din sectorul bugetar să fie o posibilitate reală pentru că în iunie 2024, Comisia Europeană se va pronunța pe procedura de deficit excesiv. Ori România are cea mai mare vechime în această procedură din 2019 încoace, avem și probleme cu UE pe această procedură pentru că am ieșit din acel roadmap de reducere a deficitului, l-am ratat din vina noastră și tot susținem că ne vom înțelege cu UE pe subiect, ceea ce nu e cazul.

Totodată, am și mințit Uniunea Europeană în 2023 privind deficitul bugetar în Produsul Intern Brut, care nu dă bine acum, când ei vor evalua situația din România și vor veni cu o propunere nouă. Foarte probabil, având în vedere contextul, este să ne trezim cu o tăiere sau ajustare de fonduri europene. Noi oricum nu excelăm în absorbția acestora, dar dacă ni le mai și taie UE ca urmare a procedurii de deficit excesiv, lucrurile nu par în regulă”, a explicat economistul.

Legea salarizării unice, o sabie cu două tăișuri

Cu alte cuvinte sub presiunea instituțiilor europene, angajații din sectorul public riscă să se confrunte cu măsura înghețării salariilor. Economistul a mai precizat că politicienii vor instrumenta această chestiune în manieră electorală. Cristian Păun a subliniat faptul că guvernanții vor bate monedă pe faptul că alții dictează măsurile de austeritate, în vreme ce Guvernul a încercat să crească salariilor.

O abordare periculoasă care ar crește sentimentul euro-sceptic, în condițiile în care partidele anti-sistem devin de ce în ce mai vizibile în spațiul public european. Totodată, economistul avertizează că situația economică a României din prezent va înclina balanța în favoarea unei noi decizii de blocare și amânare a Legii salarizării unitare, un proiect normativ pus în dezbatere încă din 2018.

„Este de fapt un praf în ochi aruncat bugetarilor, pentru că se va începe întotdeauna cu aplicarea acestei legi a acelor bugetari care sunt apropiați de factorul politic. Acea lege a început cu parlamentarii, nu cu profesorii sau cu medicii, categorii care sunt foarte voluminoase ca număr de angajați. Când se va ajunge la ei, nu vor mai fi bani. Sunt niște priorități prost setate la nivelul guvernului privind salarizarea, nu de azi, de ieri, și nu sunt de acord ca această reformare a salarizării să se facă înainte de reformarea sistemului bugetar din România.

Astăzi avem un sistem bugetar foarte disproporționat în raport cu nevoile reale ale unui stat modern. Avem o administrație publică centrală și locală mult peste ceea ce își poate permite România în momentul de față și doar reformarea acestei administrații poate duce, în final, la eliberarea unor resurse care să asigure o salarizare unitară cât de cât bazată pe principii sănătoase în ceea ce privește partea de servicii publice: educație, sănătate, justiție și apărare”, a adăugat economistul Cristian Păun.

Înghețarea salariilor este iminentă

Înghețarea salariilor pentru bugetari va afecta promisiunile guvernanților asumate în platforma de guvernare. Promisiuni care includ creșteri salariale pentru bugetari și pentru angajații din mediul privat cărora li s-au promis salariul minim european.

Adoptarea salariului minim european reprezintă o chestiune extrem de complicată și delicată pentru climatul economic al României. Asta în condițiile în care țara noastră a înregistrat cea mai mare dinamică a salariului minim din UE ca medie multianuală.

„Efectele vor fi mai degrabă distructive pentru România, dacă începe să aplice zelos acest salariul minim european. În momentul de față ne dezavantajează din punct de vedere al competitivității, va scumpi și mai mult produsele realizate în România cu valoare adăugată mică și oricum nu producem bunuri cu valoare adăugată mare care să și permită această majorare.

Aș privi cu foarte mare atenție acest instrument al salariului minim european și nu m-aș grăbi să-l aplicăm. El va fi aplicat zelos de către politicienii din România, în primul rând pentru că este o măsură foarte populistă, care dă bine în fața electoratului.

În al doilea rând, pentru că salariul minim este baza de calcul pentru foarte multe salarii din sectorul bugetar. Mă aștept ca în lipsa aceasta de prudență a guvernului și în zeama de populism în care se scaldă, să ne trezim cu aplicarea acestui salariu minim european”, a adăugat Cristian Păun.

Legea pensiilor, un impediment pentru aplicarea salariului minim european

Legea pensiilor reprezintă un alt obstacol pentru implementarea salariului minim european. Majorarea pensiilor programată pentru luna septembrie va pune o presiune uriașă pe bugetul româniei. Pentru anul în curs, presiunea se va desfășura pe durata a 3-4 luni, urmând ca din 2025 presiunea bugetară să crească de trei-patru ori.

„Guvernul dorește aplicarea acestei legi în condițiile în care noi deja am depășit toate prognozele de deficit pe anul acesta, deci vă dați seama cât de tare este bulversat bugetul de stat în momentul de față și cât de important este să fim prudenți și toate mecanismele și instituțiile care trebuie să avertizeze că lucrurile nu merg într-o direcție bună, să funcționeze în mod corespunzător.

Exact aceste instituții în momentul de față par paralizate, mute și foarte delicate cu tot ceea ce se întâmplă pe zona de guvernanță în România”, a adăugat economistul Cristian Păun. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu a precizat că datoria publică va scădea în acest an până la 48-49%, potrivit ziare.com.