Cel mai iubit dintre pământeni. Ștefan Iordache, băiatul din Rahova care a devenit actor pentru că nu știa să facă altceva
Pe 3 februarie 1941, într-o mahala a Bucureștilor, venea pe lumea un băiat care avea să devină, ani mai târziu, ”cel mai iubit dintre pământeni. Așa începe povestea lui Ștefan Iordache, băiatul din Rahova care a devenit actor. Și care s-a stins fulgerător, la 67 de ani, într-un spital din Viena. Departe de scenă, de țară, de casa lui de la Gruiu.
Părinții lui Ștefan Iordache erau din Calafat, unde amândoi locuiau pe aceeaşi stradă. ”S-au căsătorit şi au pornit-o în lumea largă”, îi povestea el Ludmilei Paltanjoglu, într-un interviu din volumul „Regele Scamator”.
Ștefan Iordache:
„Eu m-am născut în Bucureşti, acolo unde întorceau tramvaiele 7 şi 15, a treia staţie de la Sebastian, într-o căsuţă dintr-o fundătură. Era în ’41.” Şi era în ziua de 3 februarie, o zi de iarnă geroasă.
Rămâne un mister cum a ajuns Ştefan Iordache la Teatru. În copilăria derulată între strada bunicilor la Calafat și cartierul Rahova din Bucureşti, nu dat semne că ar avea vreun talent artistic.
Prima opțiune: medicina. Un eșec de 0.45 pentru băiatul din Rahova care a devenit actor
La şcoală fugea când venea momentul să recite poezii. Nu avea vocaţie şi nici nu-i trecea prin cap, nici măcar în glumă, să devină actor. Îndrumat de familie, s-a pregătit să devină medic. Actorul a povestit în „Regele-scamator. Ştefan Iordache“, momentul examenului:
La anatomie, pregătisem foarte bine scheletul, organele interne şi circulaţia. Mi-a căzut urechea. Ce să scriu eu despre zgârciul ăla care creşte pe capul omului? Mă uitam pe pereţi, se uitau la mine toţi clasicii marxism-lenininsmului, din tablouri. Am fost notat cu 0.45
A doua încercare: contabil la cooperativă
Așa că a ajuns contabil. La vremea aceea, tatăl lui era preşedintele Cooperativei de croitorie „Sporul“, așa că l-a luat să calculeze salarii.
La cooperativă a fost locul unde a ajuns, mai degrabă împins de la spate, brigada artistică. Primul lui rol de actor amator a fost de ”vice” al cooperativei. Trebuia doar să intre în scenă cu o căciulă pe ochi, să spună două vorbe și toată lumea râdea de se prăpădea.
Atunci i s-a spus pentru prima oară că are talent şi-a fost îndrumat să dea la teatru.
Un an mai târziu se prezenta la IATC, să convingă o comisie că merită să devină actor.
Mă prezentasem îngrijit îmbrăcat: o haină scurtă, de-a lui tata; o cămaşă cu guler mare, pantaloni strâmţi, pantofi cu talpă groasă de cauciuc făcută din anvelopă. Eram înalt deşirat, cu o creastă de cocoş, «à la Elvis Presley» – tunsoarea modernă de atunci. Arătam foarte bine, după părerea mea.
Intrat ultimul, ieșit printre primii
A intrat ultimul. La sfârşitul celor patru ani de studii, termina printre primii.
După absolvire a făcut naveta între Bucureşti şi Constanţa. Dormea în tren şi într-o noapte i-au fost furați pantofii. A fost nevoit să facă drumul de la gară la teatru în ciorapi, pe un ger cumplit. „Dar a fost o perioadă minunată. Mai şi plângeam… Pe ascuns. Dar mi-a prins bine“, povestea el.
Şansa joacă un rol extraordinar în viaţa actorului! Prima mea şansă s-a numit Arturo Ui. A doua, Străinul”. Privind în urmă, pot spune că am avut o viaţă bogată. Mi-a plăcut să trăiesc, să exist. Am trecut prin toate stările prin care poate trece un om. Aproape că le-am căutat, mi le-am creat.
Iordache a spus mereu că şansa lui a fost să joace încă de la debut alături de mari actori: Ileana Predescu, Ciubotăraşu, Calboreanu, Mărutză, Fory Etterle, Sandu Sticlaru, Gheorghe Dinică.
Dinică, deşi era la început, era deja mare. Avea doar cu doi ani mai mult decât mine, dar când treceau el sau Marin Moraru prin Institut, mă lipeam de pereţi. Nu era un gest de umilinţă, ci de speranţă. Când filmam la „Străinul“ şi mă chema la masa lui nea Fănică Ciubotăraşu, mi se părea că visez! Când am intrat la „Nottara“, nu îndrăzneam să scot o vorbă…
Cel mai iubit dintre pământeni
Timp de 49 de ani, Ștefan Iordache a slujit teatrul românesc, interpretând roluri memorabile precum Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore.
Dintre rolurile interpretate pentru marele ecran, rămâne magistrală întruchiparea lui Victor Petrini, din adaptarea romanului lui Marin Preda, “Cel mai iubit dintre pamânteni”
Într-unul dintre ultimele interviuri acordate, Ștefan Iordache, care se retrasese la casa sa din localitatea Gruiu, la capătul unei cariete de excepție, recunoștea cu maximă nonșalanță:
Eu joc teatru pentru că nu știu să fac altceva. Dacă știam să montez prize, eram electrician. Dar Dumnezeu m-a vrut actor…
