Steve Witkoff atacă planul premierului britanic privind Ucraina înainte de discuțiile de luni cu Rusia și îl laudă pe Putin: „Este foarte inteligent”

Steve Witkoff, emisarul preşedintelui Donald Trump și partenerul său de golf, consideră că planul premierului britanic Sir Keir Starmer pentru o forţă internaţională care să sprijine o încetare a focului în Ucraina este unul simplist şi doar pentru a impresiona, transmite BBC. Mai mult, acesta îl laudă pe Putin despre care spune că este foarte inteligent înaintea discuțiilor ce vor avea loc luni cu Rusia.

Steve Witkoff atacă planul premierului britanic privind Ucraina înainte de discuțiile de luni cu Rusia și îl laudă pe Putin: „Este foarte inteligent”

Steve Witkoff a declarat că ideea se bazează pe o noţiune „simplistă” a premierului britanic şi a altor lideri europeni care cred că „trebuie să fim cu toţii ca Winston Churchill”.

Într-un interviu cu jurnalistul pro-Trump Tucker Carlson, Witkoff l-a lăudat pe Vladimir Putin, spunând că „îl place” pe preşedintele rus, arată BBC.

„Nu-l consider pe Putin un tip rău”, a spus el. „Este foarte inteligent”.

Witkoff, care l-a întâlnit pe Putin în urmă cu zece zile, a declarat că preşedintele rus a fost „amabil” şi „direct” cu el. Putin i-a spus, a adăugat el, că s-a rugat pentru Trump după o tentativă de asasinat împotriva sa anul trecut. El a mai spus că Putin a comandat un portret al preşedintelui american drept cadou şi că Trump a fost „în mod clar impresionat de acesta”.

Witkoff are în vedere argumentele rusești privind războiul

În timpul interviului, Witkoff a repetat diverse argumente ruseşti, inclusiv că Ucraina este „o ţară falsă” şi a întrebat când va recunoaşte lumea teritoriul ucrainean ocupat ca fiind rusesc.

Witkoff conduce negocierile americane de încetare a focului atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina, dar nu a fost în măsură să numească cele cinci regiuni din Ucraina anexate sau parţial ocupate de forţele ruse.

„Cea mai mare problemă în acest conflict sunt aceste aşa-numite patru regiuni, Donbas, Crimeea, ştiţi numele şi mai sunt încă două”, a declarat acesta.

Cele cinci regiuni – sau oblasturi – sunt Luhansk, Doneţk, Zaporojie, Herson şi Crimeea. Donbas se referă la o regiune industrială din est care include o mare parte din Luhansk şi Doneţk.

Witkoff a făcut mai multe afirmaţii care fie nu sunt adevărate, fie sunt contestate:

El a afirmat că trupele ucrainene din Kursk au fost încercuite, lucru negat de guvernul ucrainean şi necoroborat de nicio sursă deschisă de date.

A afirmat că în cele patru regiuni parţial ocupate ale Ucrainei au avut loc „referendumuri în care majoritatea covârşitoare a populaţiei a indicat că doreşte să se afle sub dominaţia Rusiei”. Au avut loc referendumuri doar în unele dintre regiunile ocupate ale Ucrainei, în momente diferite, iar metodologia şi rezultatele au fost pe larg discreditate şi contestate.

El a declarat că cele patru oblasturi parţial ocupate erau vorbitoare de limbă rusă. Există multe părţi vorbitoare de limbă rusă în Ucraina, dar acest lucru nu a indicat niciodată sprijin pentru Rusia.

Witkoff a repetat, de asemenea, câteva puncte de vedere ale Kremlinului cu privire la cauza invaziei la scară largă a Rusiei. El a declarat că este „corect” că, din perspectiva rusă, teritoriile parţial ocupate fac acum parte din Rusia: „Există probleme constituţionale în cadrul Ucrainei cu privire la ceea ce pot ceda în ceea ce priveşte cedarea teritoriului. Ruşii controlează de facto aceste teritorii. Întrebarea este: va recunoaşte lumea că acestea sunt teritorii ruseşti?”

„Există o sensibilitate în Rusia conform căreia Ucraina este doar o ţară falsă, pe care au lipit-o în acest fel de mozaic, aceste regiuni, şi aceasta este cauza principală, în opinia mea, a acestui război, faptul că Rusia consideră aceste cinci regiuni ca fiind ale sale de drept încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar despre acest lucru nimeni nu vrea să vorbească.”

Care au fost argumentele lui Putin pentru conflict

Putin a declarat în repetate rânduri că „principalele cauze” ale invaziei sale au fost ameninţarea pe care o reprezintă pentru Rusia o NATO extinsă şi simpla existenţă a Ucrainei ca ţară independentă.

Witkoff a declarat în interviul Tucker Carlson: „De ce ar vrea să absoarbă Ucraina? În ce scop? Nu au nevoie să absoarbă Ucraina… Au recucerit aceste cinci regiuni. Au Crimeea şi au obţinut ceea ce îşi doreau. Deci, de ce au nevoie de mai mult?”

Întrebat despre planurile lui Keir Starmer de a crea o „coaliţie a voluntarilor” pentru a oferi garanţii de securitate militară pentru o Ucraină postbelică, Witkoff a spus: „Cred că este o combinaţie de atitudine de a poza în ceva important şi o combinaţie de a fi, de asemenea, simplist. Există acest fel de noţiune că trebuie să fim cu toţii ca [premierul britanic din timpul războiului] Winston Churchill. Ruşii vor mărşălui prin Europa. Apropo, acest lucru este absurd. Avem ceva numit NATO pe care nu l-am avut în al Doilea Război Mondial”.

El a declarat că o încetare a focului în Marea Neagră va fi „implementată în cursul săptămânii viitoare sau cam aşa ceva” şi „nu suntem departe” de o încetare completă a focului de 30 de zile.

De asemenea, el a dat detalii despre modul în care Trump dorea să coopereze cu Rusia după normalizarea relaţiilor.

„Cine nu doreşte să aibă o lume în care Rusia şi SUA fac împreună lucruri bune în colaborare, gândindu-se cum să îşi integreze politicile energetice în Arctica, să împartă poate liniile maritime, să trimită împreună gaz GNL în Europa, poate să colaboreze împreună în domeniul AI?”, spune acesta.

Rusia speră la „progrese” în discuţiile de luni cu americanii

Rusia a afirmat sâmbătă că se aşteaptă la „unele progrese” pe tema ucraineană în cursul negocierilor prevăzute luni în Arabia Saudită cu americanii, unul dintre cei doi negociatori trimişi de Vladimir Putin declarând că doreşte să discute această chestiune într-o stare de spirit „combativă”, relatează AFP.

În timpul acestor discuţii simultane între ucraineni şi americani, pe de o parte, şi ruşi şi americani, pe de altă parte, obiectivul va fi acela de a încerca să se ajungă la un acord între aceşti actori cu privire la un armistiţiu asupra atacurilor care vizează infrastructurile energetice ale ambelor părţi, după trei ani de ofensivă rusă care a provocat zeci de mii de decese.

Ucraina, sub presiunea administraţiei lui Donald Trump, susţine că este încă „pregătită” pentru o încetare completă a focului, o opţiune greu de luat în calcul deocamdată de Vladimir Putin atât timp cât forţele ucrainene se află pe teritoriul rus în regiunea de frontieră de la Kursk.

„Sperăm să facem cel puţin unele progrese”, a declarat Grigori Karassin sâmbătă la postul public de televiziune Zvezda.

„Starea de spirit a lui Serghei Orestovici (Besseda, celălalt negociator) şi a mea este combativă şi constructivă”, a adăugat el în acest interviu, înaintea plecării lor în Arabia Saudită.

Serghei Besseda este un cadru al serviciilor de securitate ruse, FSB, dar profilul lor contrastează cu CV-urile trimişilor ruşi la primele discuţii ruso-americane din Arabia Saudită, la jumătatea lunii februarie, când şeful diplomaţiei, Serghei Lavrov, cu o mare experienţă, conducea delegaţia sosită de la Moscova.

Apropierea dintre Washington şi Moscova

În decurs de câteva săptămâni, apropierea dintre Washington şi Moscova a redistribuit cărţile în vederea unei posibile încheieri a conflictului.

Sâmbătă, emisarul american, Steve Witkoff, l-a lăudat pe Vladimir Putin într-un podcast: „Nu-l consider (pe el) un tip rău”, a spus el despre preşedintele rus care a ordonat armatei sale să atace Ucraina în 2022.

Vineri, un oficial ucrainean care s-a adresat AFP sub acoperirea anonimatului a explicat că Kievul spera ca discuţiile de luni să ducă „cel puţin” la un acord privind un armistiţiu parţial cu Rusia care să acopere sectorul energetic, infrastructura şi Marea Neagră.

Pentru a insista asupra unui armistiţiu mai amplu, Kievul a ales să îşi trimită ministrul apărării, Roustem Oumerov, potrivit acestui oficial, care a declarat că Ucraina este în continuare „pregătită” pentru o încetare a focului „generală”.

Acord cu SUA al Rusiei

La rândul său, Moscova susţine că, în acest stadiu, a ajuns la un acord cu Statele Unite doar cu privire la o pauză referitoare la infrastructura energetică, departe de suspendarea generală de 30 de zile a ostilităţilor solicitată de Donald Trump.

Printre subiectele care urmează să fie discutate, nu există nicio îndoială că ruşii vor dori să impună „nuanţele” despre care a vorbit Vladimir Putin cu privire la punerea în aplicare şi monitorizarea unui moratoriu, şeful statului rus exprimându-şi îngrijorarea că Ucraina ar putea folosi un astfel de armistiţiu pentru a recruta soldaţi suplimentari şi a primi noi arme occidentale.

Ucrainenii explică faptul că aceste discuţii din Arabia Saudită ar trebui să se concentreze asupra aspectelor „tehnice” ale unei încetări temporare parţiale a luptelor: „care locuri”, „cum să monitorizăm această încetare a focului, ce arme?

Între timp, europenii sunt marginalizaţi în aceste discuţii, în ciuda dorinţei manifestate de premierul britanic Keir Starmer şi de preşedintele francez Emmanuel Macron de a face auzită vocea Bătrânului Continent.

Un summit este programat pentru joi la Paris, în prezenţa lui Volodimir Zelenski şi a aliaţilor Kievului.