Activitatea azilelor conduse de Viorel Pașca, documentată de DIICOT cu agenți sub acoperire! Ce ilegalități au fost descoperite de anchetatori UPDATE: Call Center pentru aparţinătorii persoanelor relocate
Referatul prin care se cere arestarea preventivă a deţinătorului azilelor ilegale din Bihor, Viorel Paşca, arată că activitatea infracţională a grupului nu ar fi putut fi documentată fără contribuţia unor agenţi sub acoperire. Documentul emis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în dosarul nr. 3639/19/P/2025, intrat în posesia News.ro, arată că detaliile privind activitatea desfăşurată în locaţiile coordonate de Viorel-Teodor Paşca s-au bazat în mod fundamental pe datele culese prin intermediul investigatorilor sub acoperire autorizaţi în cauză.
UPDATE: Call Center pentru aparţinătorii persoanelor relocate
Aparţinătorii celor peste 400 de persoane relocate în urma intervenţiei DIICOT din Bihor pot solicita informaţii, începând de joi, la Call Center-ul ANPIS – 021.9309. La nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale o echipă tehnică va oferi sprijin şi îndrumare metodologică tuturor celor 20 de DGASPC-uri implicate în gestionarea acestor cazuri. Săptămâna viitoare, va fi promovată o Hotărâre de Guvern pentru alocarea a 19 milioane de lei pentru îngrijirea victimelor până la finalul anului.
”Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru, a convocat astăzi o şedinţă operativă cu membrii celulei de criză constituite la nivelul ministerului, pentru monitorizarea permanentă a situaţiei celor 409 persoane descoperite în timpul intervenţiei DIICOT din judeţul Bihor. În cadrul şedinţei au fost stabilite măsuri pentru coordonarea intervenţiei la nivel naţional, pentru sprijinirea persoanelor relocate şi a familiilor acestora, precum şi pentru susţinerea autorităţilor locale care gestionează cazurile”, a transmis, joi, Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, începând de joi, aparţinătorii persoanelor care locuiau în spaţiile percheziţionate de DIICOT în judeţul Bihor pot obţine informaţii despre situaţia acestora la Call Center-ul ANPIS – 021.9309.
”Precizăm că informaţii privind situaţia persoanelor relocate din judeţul Bihor pot solicita doar familiile sau aparţinătorii acestora. Totodată, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va emite un ordin prin care sunt stabilite măsuri unitare pentru gestionarea acestei situaţii la nivel naţional”, au mai transmis reprezentanţii ministerului.
Astfel, cele 20 de direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) care au preluat persoane relocate trebuie să asigure, în cel mai scurt timp, evaluarea fiecărei persoane, precum şi o analiză a nevoilor şi resurselor necesare pentru asigurarea îngrijirii şi serviciilor adecvate acestor oameni.
”Prin ordin se va constitui, la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, o echipă tehnică care va oferi sprijin şi îndrumare metodologică tuturor DGASPC-urilor implicate în gestionarea acestor cazuri. În acelaşi timp, fiecare DGASPC va desemna o persoană responsabilă de coordonarea activităţilor privind persoanele relocate, pentru a asigura o comunicare eficientă şi o intervenţie unitară”, mai anunţă Ministerul Muncii.
De asemenea, instituţia finalizează demersurile pentru promovarea, în cursul săptămânii viitoare, a Hotărârii de Guvern care va asigura alocarea a peste 19 milioane de lei din bugetul de stat către autorităţile administraţiei publice locale, pentru acoperirea cheltuielilor necesare îngrijirii celor 409 persoane relocate, până la sfârşitul anului.
”Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale monitorizează permanent evoluţia situaţiei şi colaborează cu toate instituţiile implicate, astfel încât fiecare persoană relocată să beneficieze de îngrijirea, protecţia şi sprijinul de care are nevoie, iar intervenţia autorităţilor să se desfăşoare într-un mod coordonat şi eficient”, se mai arară în comunicatul de presă citat.
Știrea inițială:
După încercări iniţiale care nu s-au concretizat în toamna anului 2025, investigatorii sub acoperire cu identităţi de împrumut au reuşit pătrunderea în reţeaua internă începând cu luna februarie 2026. În cadrul discuţiilor premergătoare angajării uneia dintre investigatoare, purtate în prezenţa numitei „Delia”, Viorel-Teodor Paşca a stabilit modalitatea de prezentare publică şi juridică a activităţii sale.
Acesta a declarat în mod explicit: „Ei nu sunt azil sau casă de bătrâni, ei sunt o organizaţie nonguvernamentală, care funcţionează pe donaţii”. Tot atunci, acesta a precizat că deţine în proprietate aproximativ 10 case în care se aflau, la acel moment, în jur de 380 de persoane.
Gestionarea documentelor administrative şi semnăturile deconturilor
Rapoartele investigatorilor au documentat procedurile interne prin care membrii grupului gestionau resursele financiare ale beneficiarilor şi obţineau fonduri corelate cu dizabilităţile acestora.
Falsificarea cererilor pentru decontul de carburant: În cadrul activităţii zilnice, investigatoarea sub acoperire a asistat la redactarea şi semnarea unor cereri întocmite în numele beneficiarilor pentru obţinerea deconturilor de combustibil destinate persoanelor cu handicap.
Documentele erau semnate în locul pacienţilor de către Ramona-Viorica David, Delia-Mioara Păcală şi alte angajate (precum bucătăreasa), în timp ce Viorel-Teodor Paşca refuza să semneze direct, afirmând „că el nu semnează nimic”.
Într-un context similar, referindu-se la modul de completare a acestor documente în numele pacienţilor de către bărbaţii din centru, liderul grupului le-a solicitat „faptul că trebuie să aibă grijă cum semnează, să pară semnătură veridică”.
Obţinerea actelor provizorii şi actualizarea bancară: Pentru a asigura încasarea pensiilor şi a indemnizaţiilor, membrii grupării efectuau formalităţile necesare la Primăria Tinca şi Primăria Holod pentru eliberarea cărţilor de identitate provizorii, cu o valabilitate de un an şi stabilirea domiciliului la adresele imobilelor deţinute.
Ulterior, investigatorii au însoţit beneficiarii la unităţile bancare (cum ar fi filiala CEC din comuna Tinca) pentru efectuarea procedurilor de reactualizare a datelor personale necesare deblocării sau operării conturilor.
Controlul asupra resurselor financiare şi bunurilor
Investigaţia a relevat o practică administrativă prin care cardurile bancare şi cele sociale ale persoanelor adăpostite rămâneau în posesia coordonatorilor.
Acest aspect a fost confirmat ulterior prin percheziţiile judiciare, în cadrul cărora au fost identificate sute de carduri bancare şi carduri sociale păstrate în incintele private ale liderului reţelei, sumele fiind retrase periodic.
Din interceptările realizate, rezulta inclusiv practica de a reţine cardurile şi documentele de identitate chiar şi în situaţia în care pacienţii părăseau locaţiile de bunăvoie.
Condiţiile medicale şi asistenţa beneficiarilor
Deşi în cadrul vizitelor iniţiale ale investigatorilor s-a menţionat o igienă corespunzătoare a spaţiilor în anumite încăperi din Dumbrava, monitorizarea pe termen lung a scos la iveală deficienţe structurale majore în ceea ce priveşte îngrijirea de specialitate:
Absenţa tratamentului medicamentos controlat: Documentele menţionează situaţii în care pacienţii erau complet lipsiţi de medicaţia necesară.
Într-o discuţie interceptată între Manuela-Viorica Manea şi Delia-Mioara Păcală, prima preciza: „Io, io am fost la el… no partea proastă e că nici nu are medicamente”, adăugând că le sesizase în mod repetat pe alte membre ale grupului (Estera şi Ramona), fără a se lua măsuri.
Calificarea personalului: Administrarea tratamentelor era delegată unor îngrijitoare fără pregătire medicală, care recurgeau adesea la identificarea vizuală a cutiilor de pastile sau la aplicarea unor remedii empirice în caz de urgenţă medicală, evitându-se contactarea Serviciului de Ambulanţă.
Strategia de promovare publică
Investigatorii au consemnat accentul deosebit pus de management pe menţinerea unei imagini pozitive pe reţelele de socializare pentru atragerea de donaţii şi sponsorizări.
În discuţiile directe cu investigatoarea sub acoperire, Viorel-Teodor Paşca a recunoscut obligativitatea fotografierii beneficiarilor: „Asta-i politica noastră să facem poze la fiecare bolnav care ajunge”.
Investigatorii au consemnat accentul deosebit pus de management pe menţinerea unei imagini pozitive pe reţelele de socializare pentru atragerea de donaţii şi sponsorizări. În discuţiile directe cu investigatoarea sub acoperire, Viorel-Teodor Paşca a recunoscut obligativitatea fotografierii beneficiarilor: „Asta-i politica noastră să facem poze la fiecare bolnav care ajunge”.
Întrebat de agent care este scopul acestor imagini realizate inclusiv la sosirea ambulanţelor, acesta a justificat formal că documentele fotografice „trebuie să le aibă la dosar”, deşi investigaţia a stabilit că acestea erau utilizate ca instrument de marketing social.
Dosarul nr. 3639/19/P/2025, instrumentat de DIICOT, vizează destructurarea unui grup infracţional organizat complex, acuzat de trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. Această investigaţie a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice grave şi oameni fără adăpost – au fost transformate în simple „surse de venit” sub paravanul unei activităţi caritabile.
Procurorii spun că grupul infracţional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Paşca, liderul reţelei, împreună cu soţia sa şi cei trei fii ai săi. Reţeaua funcţiona sub paravanul Asociaţiei „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizaţie umanitară, dar care în realitate nu deţinea licenţele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.
Victimele erau racolate direct din spitale, unităţi medicale sau direcţii de asistenţă socială (DGASPC-uri) din toată ţara, care, confruntate cu lipsa locurilor în sistemul de stat, acceptau să trimită pacienţii în locaţiile gestionate de Paşca. Odată ajunşi în locaţii, beneficiarilor li se confiscau actele de identitate, telefoanele mobile şi cardurile bancare, fiind izolaţi de familii şi de lumea exterioară.
Scopul principal era încasarea sistematică a veniturilor victimelor (pensii de limită de vârstă sau de handicap, indemnizaţii de însoţitor) şi a donaţiilor atrase prin campanii emoţionante pe Facebook.
La percheziţii au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Inceşti şi Bicăcel. Istoricul activităţii indică faptul că, din 2006, au fost „găzduite” peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au decedat şi au fost îngropate în cimitirul localităţii.
Familia Pașca, arestată preventiv
În urma intervenţiei autorităţilor de la 1 iulie 2026, au fost reţinute şi s-a cerut arestarea faţă de principalii membri ai reţelei:
PAŞCA VIOREL-TEODOR: Liderul grupului şi preşedintele asociaţiei.
PAŞCA FLORICA: Soţia liderului, responsabilă de gestionarea banilor şi a actelor de deces pentru încasarea ajutoarelor de înmormântare.
PAŞCA VIOREL-EMANUEL: Fiul liderului şi viceprimar al comunei Holod, acuzat că folosea influenţa sa politică pentru a proteja reţeaua şi a facilita obţinerea actelor la primărie.
PAŞCA ABEL-TIMOTEI: Fiul liderului, implicat în gestionarea cardurilor bancare şi administrarea locaţiilor.
PAŞCA DANIEL-SABIN: Fiul liderului, responsabil de logistica medicală şi transportul bolnavilor.
PĂCALĂ DELIA MIOARA: Coordonatoarea activităţilor, cea care gestiona direct personalul şi internările.
În acelaşi timp, cinci persoane au fost plasate sub control judiciar:
Ramona Viorica David (fost asistent medical, responsabilă de documentaţie), Estera-Anca Paşca şi Ioana-Viorica Paşca (nurorile liderului), Petru Bulcău (finul liderului, se ocupa de deschiderea conturilor bancare) şi Manuela-Viorica Manea (asistentă medicală).
