Summitul NATO, declarație finală! Statele membre se angajează să investească 5% din PIB pentru securitatea lor până în 2035
Liderii NATO au susținut miercuri o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare și și-au reafirmat angajamentul de a se apăra reciproc împotriva atacurilor, după un summit scurt, organizat special pentru președintele american Donald Trump, arată Reuters.
Țările NATO vor crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, iar membrii Alianței, în frunte cu Donald Trump, își reafirmă angajamentul față de apărarea reciprocă.
Într-o scurtă declarație, NATO a aprobat un obiectiv mai ridicat pentru cheltuielile de apărare, de 5% din PIB până în 2035, ca răspuns la cererea lui Trump și la temerile europenilor că Rusia reprezintă o amenințare crescândă la adresa securității lor după invazia din Ucraina din 2022, transmite Reuters.
„Reafirmăm angajamentul nostru ferm față de apărarea colectivă, astfel cum este consacrat în articolul 5 din Tratatul de la Washington – că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, se arată în declarație, după ce Trump a stârnit îngrijorare marți, afirmând că există „numeroase definiții” ale clauzei.
De asemenea, ţările membre NATO şi-au reafirmat miercuri ”angajamentul nezdruncinat” de a se apăra reciproc în cazul unui atac.
În plus, ţările NATO îşi reafirmă sprijinul pentru Ucraina în faţa ameninţării ”pe termen lung” reprezentate de Rusia, indică declaraţia finală a summitului NATO de la Haga, publicată miercuri.
”Aliaţii îşi reafirmă angajamentul suveran şi durabil de a susţine Ucraina, a cărei securitate contribuie la securitatea noastră”, în faţa ”ameninţării pe termen lung” pe care o reprezintă Rusia, arată declaraţia finală a reuniunii de la Haga, semnată de liderii celor 32 de ţări membre ale NATO.
Cu puțin înainte de deschiderea summitului, Trump a declarat însă despre colegii săi din NATO: „Suntem alături de ei până la capăt”.
Cheltuielile vor crește cu sute de miliarde de dolari
Alianța celor 32 de țări a dat curs apelului lui Trump adresat celorlalte țări de a-și majora cheltuielile pentru apărare, pentru a reduce dependența NATO de SUA.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că nu este ușor pentru țările europene și Canada să găsească banii suplimentari, dar a afirmat că este vital să o facă.
„Colegii mei de la masa negocierilor sunt absolut convinși că, având în vedere amenințarea din partea Rusiei și situația internațională în materie de securitate, nu există altă alternativă”, a declarat fostul prim-ministru olandez reporterilor în orașul său natal, Haga.
Noul obiectiv de cheltuieli – care trebuie atins în următorii 10 ani – reprezintă o creștere de sute de miliarde de dolari pe an față de obiectivul actual de 2% din PIB, deși va fi măsurat în mod diferit.
Țările vor cheltui 3,5% din PIB pentru apărarea de bază – cum ar fi trupele și armamentul – și 1,5% pentru măsuri mai ample legate de apărare, cum ar fi securitatea cibernetică, protejarea conductelor și adaptarea drumurilor și podurilor pentru a face față vehiculelor militare grele.
Toți membrii NATO au susținut o declarație care consfințește acest obiectiv, deși Spania a declarat că nu este necesar să îndeplinească acest obiectiv și că își poate respecta angajamentele cheltuind mult mai puțin.
Rutte contestă acest lucru, dar a acceptat o soluție diplomatică cu premierul spaniol Pedro Sanchez, ca parte a eforturilor sale de a-i oferi lui Trump o victorie diplomatică și de a asigura buna desfășurare a summitului. Spania a declarat miercuri că nu se așteaptă ca poziția sa să aibă repercusiuni.
Trump, întâlnire cu Zelenski
Rutte a menținut summitul și declarația finală scurtă și axată pe angajamentul privind cheltuielile, pentru a încerca să evite orice fricțiuni cu Trump.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a trebuit să se mulțumească cu participarea la cina premergătoare summitului, marți seara, în loc de reuniunea principală de miercuri, deși urma să se întâlnească separat cu Trump.
Premierul ungar Viktor Orban a diluat imaginea de unitate când a declarat reporterilor că NATO nu are treabă în Ucraina și că Rusia nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală pentru NATO.
Kremlinul a acuzat NATO că se află pe calea militarizării rampante și că prezintă Rusia ca un „demon al iadului” pentru a justifica creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare.
