Toate conditiile Austriei pentru Air Schengen: intensificarea controalelor la frontierele terestre, România și Bulgaria să preia solicitanții de azil. Negocierile continuă.
România, Bulgaria și Austria au ajuns la un „acord politic” privind extinderea spațiului Schengen, potrivit guvernelor de la București și Sofia.
Potrivit acordului, Bulgaria și România vor aplica acquis-ul Schengen la frontierele lor aeriene și maritime începând cu martie 2024, a anunțat miercuri Ministerul român de Interne.
Ministerul de Interne de la Viena s-a limitat să precizeze joi că negocierile continuă în prezent.
Europarlamentarii Victor Negrescu și Eugen Tomac au comentat, la Antena 3 CNN, circumstanțele și consecințele potențiale ale deciziei privind intrarea parțială – cu porturile și aeroporturile – în Schengen a României, din luna martie 2024.
Deși au fost sărbătorile de iarnă, în ultimele zile s-a negociat insistent cu partea austriacă, fiind implicați, evident, reprezentanții României, reprezentanții Bulgariei, ai Comisiei Europene, ai președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene
Din ce înțeleg, a fost o negociere foarte dură, foarte dificilă. Erau multe elemente de clarificat, pentru că exista și această idee, a perspectivei de aderare pe cale terestră. Intrarea pe cale aeriană și pe cale maritimă conduce la intrarea României în tot ce înseamnă mecanisme specifice spațiului Schengen. Asta înseamnă că și consulatele românești vor fie incluse în acest tip de mecanism. Personalul abilitat pentru controlul frontierelor va fi inclus în toate aceste mecanisme, făcând, în opinia mea, intrarea pe cale terestră ireversibilă, a explicat Tomac.
Sunt trei state care au intrat la fel ca și noi, adică inițial pe calea aeriană, ulterior pe calea terestră: Austria, Grecia, Italia. Eu zic că este o mare reușită pentru Guvernul României și pot să vă spun din surse sigure că premierul a fost foarte implicat în tot acest proces, a spus și Negrescu
Dacă avem acest consens, atunci intrarea se va face de îndată ce va fi schimbat orarul de zbor. Mecanismul IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian, n.r.) pentru transport aerian face ca în martie să se întâmple acest proces.
Eu cred că, dincolo de formalități, trebuie să găsim calea cea mai ușoară, iar calea cea mai ușoară ar fi ca, într-adevăr, ambasadorii să aprobe această intrare în spațiul Schengen. Vă reamintesc, în cazul Croației tot așa au intrat, printr-un vot în COREPER, iar Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) doar a validat formal acea decizie luată la nivelul ambasadorilor.
Cel mai probabil, aceasta ar fi și calea de urmat în cazul României, dacă dorim să finalizăm acest proces până la finalul anului. În continuare știu că se poartă discuții și reprezentanții guvernului urmează să anunțe exact care este mecanismul, împreună cu partenerii europeni, mai ales că nu decidem singuri. Sunt mulți actori implicați în acest proces (…)
„Consider că nu este un moment de maximă satisfacție această abordare cu jumătate de măsură, atât timp cât Croația, care a intrat mult mai târziu decât noi în Uniunea Europeană, a fost primită la 1 ianuarie 2023 integral în Spațiul Schengen, fără nicio condiție, și în situația în care (Croația) se învecinează cu țări care sunt puternic implicate în acest val de imigrație ilegală.
Nu înțeleg raționamentul pentru care, în continuare, România trebuie să stea la frontierele Uniunii Europene.” a adăugat Tomac.
Fără un calendar bine definit, bine pus la punct și explicat, mi se pare că intrăm într-o zonă care va produce, în timp, efecte în lanț, pentru că nu știm exact când se va întâmpla această intrare terestră, care, evident, ne interesează cel mai mult”, a mai spus europarlamentarul Eugen Tomac la Antena 3 CNN.