Totul despre medicina longevității sau cum creștem durata vieții sănătoase și inversarea bolilor cronice. Interviu exclusiv cu Dr. Florina Todoruț

Într-o lume în care medicina a fost mult timp definită prin reacție, nu prin prevenție, Dr. Florina Todoruț reiterează ce poate însemna cu adevărat medicina longevității. Medic ginecolog cu peste 25 de ani de experiență, fondator și CEO al Gyniclinique și al AZEENA Longevity Institute din Timișoara, Dr. Todoruț crede că viitorul medicinei se află la intersecția dintre știință, tehnologie și potențialul uman.

A implementat un model de îngrijire care tratează sănătatea ca pe un ecosistem în evoluție, nu ca pe o listă de simptome, schimbând major percepția pacienților dar și rezultatele.

„Prin integrarea datelor genomice, epigenetice și multi-omice, cred că viitorul medicinei constă în personalizare. Fiecare individ are o structură biologică unică, iar înțelegerea profundă a acesteia ne permite o abordare precisă, țintită pe prevenție și optimizare”, spune dr. Todotuț.

Următoarea eră a medicinei va fi proactivă, bazată pe date și profund personalizată. Medicina stilului de viață, diagnosticele de precizie și inovația vor transforma medicina reactivă într-una preventivă, crescând durata vieții sănătoase – healthspan, nu doar numărul de ani trăiți.

Cum să avem o viață lungă, sănătoasă și activă inclusiv în ultima parte a vieții, aflăm din răspunsurile date în exclusivitate pentru Mediaflux.

Din perspectiva dvs., cum va influența integrarea medicinei stilului de viață și a îngrijirii personalizate durata de viață în următorul deceniu?

Integrarea acestor concepte va schimba fundamental modul în care înțelegem medicina: de la reacție la predicție și prevenție. Totuși, este nevoie de timp — pe de-o parte, pentru ca oamenii să conștientizeze importanța prevenției avansate, iar pe de altă parte, pentru ca medicii să adopte această abordare.

Prin colectarea unei game vaste de date despre biologia actuală a individului — teste genetice, microbiom, epigenetică, date din dispozitive purtabile, cum ar fi ceasuri sau inele — putem crea intervenții extrem de precise. Pe măsură ce aceste inovații devin mai accesibile, healthspan-ul va deveni o prioritate pentru tot mai mulți oameni.

Ce descoperiri științifice din domeniul multi-omicii (genomică, proteomică, metabolomică etc.) credeți că vor avea cel mai mare impact asupra longevității?

Multi-omica ne oferă o imagine de 360° asupra organismului:

genele reprezintă planul de bază, proteinele — materialul de construcție, metaboliții — activitatea celulară, iar microbiomul — indicatorul sănătății interne. Cred că epigenetica și metabolomica vor avea cel mai mare impact, pentru că ele reflectă influențele în timp real ale stilului de viață și mediului asupra sănătății. Aceste date ne ajută să personalizăm nutriția, mișcarea și terapiile cu o precizie fără precedent. Testele multi-omice vor deveni fundamentul oricărui program de longevitate autentic și personalizat.

Ce factori culturali sau de stil de viață pot accelera — sau limita — adoptarea medicinei longevității?

Sedentarismul, alimentația dezechilibrată, stresul cronic și lipsa educației medicale pot limita progresul. Pentru a contrabalansa aceste bariere, avem nevoie de programe naționale de prevenție și de educație medicală continuă, care să încurajeze oamenii să-și cunoască riscurile și să acționeze din timp. Observ însă o tendință pozitivă: tot mai mulți oameni își doresc să trăiască conștient, să investească în sănătatea lor și să adopte obiceiuri sănătoase. Această schimbare culturală mă face optimistă — suntem pe drumul cel bun.

Va deveni medicina preventivă un model de bază în sistemul medical sau va rămâne un serviciu de nișă?

Medicina preventivă se mută deja din zona de nișă în zona de necesitate. Costurile uriașe generate de bolile cronice vor forța sistemele medicale să adopte prevenția ca strategie centrală. În următorii ani, dispozitivele purtabile, testele de precizie și analiza datelor biometrice vor face prevenția scalabilă și accesibilă. Dar la fel de important este ca medicii să fie instruiți și certificați în medicina stilului de viață, pentru a ghida pacienții în mod corect și sustenabil.

Poate medicina stilului de viață să inverseze cu adevărat bolile cronice la scară largă?

Da, și o face deja. Există dovezi solide că anumite boli cronice – precum diabetul de tip 2 sau bolile cardiovasculare – pot fi inversate prin schimbarea stilului de viață. Totuși, la scară largă, succesul depinde de un ecosistem medical integrat, nu doar de voința pacientului. Avem nevoie de echipe multidisciplinare, de health coach, de politici publice care să sprijine alegerile sănătoase și de comunități care să inspire schimbarea. În viitor, chiar și dezvoltările urbane vor reflecta această viziune — cartiere gândite pentru mișcare, alimentație echilibrată și interacțiune socială.

Ce va fi necesar pentru ca îngrijirea personalizată — considerată astăzi un serviciu premium — să devină accesibilă publicului larg?

Totul pornește de la schimbarea modelelor de asigurare și integrarea tehnologiei în sistemul public de sănătate.

Dacă asigurările vor acoperi prevenția, nu doar tratamentul, vom vedea o democratizare a medicinei personalizate. Tehnologiile care astăzi par costisitoare — secvențierea genomului, analiza multi-omică, monitorizarea continuă a biomarkerilor — vor deveni standard în următorul deceniu, odată cu reducerea costurilor și extinderea accesului. Educația medicală a populației va fi însă cheia.

Credeți că medicina longevității va urma o curbă de adopție similară cu medicina estetică — de la lux la mainstream?

Absolut. Așa cum medicina estetică a devenit parte din rutina de îngrijire a multor oameni, medicina longevității va deveni în curând o necesitate socială. Diferența este că longevitatea nu este despre estetică, ci despre calitatea vieții și prevenirea bolilor. Pe măsură ce dovezile științifice se acumulează și costurile scad, aceste servicii vor deveni accesibile tuturor. Longevitatea nu este un lux — este noul standard al sănătății moderne.

Dacă știința va reuși să extindă durata de viață sănătoasă cu 10–20 de ani, ce schimbări sociale anticipați?

O viață activă și sănătoasă mai lungă va remodela profund societatea. Vârsta de pensionare se va amâna, oamenii vor avea mai multe cariere, iar relațiile dintre generații se vor transforma. Vom avea bunici activi, implicați, care vor contribui la viața comunității și a familiei. Longevitatea nu înseamnă doar mai mulți ani, ci ani cu sens — plini de contribuție, vitalitate și echilibru emoțional.

Cum vedeți rolul inteligenței artificiale în viitorul medicinei longevității?

Inteligența artificială va fi esențială pentru interpretarea volumului uriaș de date biologice generate de testele multi-omice și dispozitivele purtabile. AI va ajuta medicii să identifice pattern-uri subtile, să prezică riscuri înainte ca boala să apară și să recomande intervenții personalizate în timp real. Este un instrument care nu înlocuiește medicul, ci îl împuternicește să practice o medicină mai precisă și mai umană.

Dacă ați putea face o predicție, cum va arăta medicina longevității în România peste 10 ani?

Cred cu tărie că vom avea fiecare un pașaport digital de sănătate — care va integra date genomice, informații despre stilul de viață și monitorizarea continuă a biomarkerilor. Acest pașaport va fi conectat cu locuința, cu sala de sport și chiar cu locul de muncă, oferind o imagine dinamică a sănătății noastre. Consultațiile preventive vor fi asistate de AI, iar medicina va deveni proactivă, predictivă și personalizată.

Sănătatea nu va mai fi o reacție, ci o călătorie permanentă ghidată de știință și date.

Ce sfat ați oferi femeilor care vor să trăiască mai mult și mai frumos?

Să-și asculte corpul și să-l respecte. Să nu amâne controalele, să se informeze corect, să-și ofere timp pentru somn, mișcare, hrană bună și echilibru emoțional. Longevitatea feminină începe cu autocunoaștere și blândețe față de sine.

Într-o singură propoziție — care este viziunea dvs. asupra viitorului duratei de viață sănătoase?

Cred că fiecare om trebuie să devină participant activ la propria sănătate, nu consumator pasiv al sistemului medical.

Adevărata longevitate începe în momentul în care alegem conștient să avem grijă de noi, zi de zi.