Vineri, 5 ianuarie, creștinii din România și din lume sărbătoresc Ajunul Bobotezei, zi de mare sărbătoare. Astăzi credincioşii ţin post negru și le este interzis, printre altele, să spele rufe. Este sărbătoarea pregătitoare Bobotezei de mâine.
Pentru credincioșii din România o zi specială o reprezintă Ajunul Bobotezei, care este celebrată pe 5 ianuarie. Aceștiaa trebuie să ţină post negru în Ajunul Bobotezei „pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită, Agheasma Mare”.
Ei nu beau şi nu mănâncă o zi întreagă pentru a se pregăti spiritul pentru marea sărbătoare care este Boboteaza, Botezul Domnului.
Se recomandă, pe cât posibil, să luăm o pauză de la treburile casnice şi să petrecem timp alături de familie și cei dragi.
Mai mult, este foarte important ca în Ajunul Bobotezei să nu spălăm haine. De asemenea, se spune că fetele nemăritate îşi pot pune busuioc sub pernă, pentru a-şi visa alesul.
Biserica Ortodoxă se află vineri, în Ajunul Botezului Domnului, rânduită ca zi de post aspru, în care sunt săvârşite rânduieli liturgice speciale.
Potrivit Patriarhiei Române, în Ajunul Bobotezei, în ziua de 5 ianuarie, dimineaţa, la Catedrala Patriarhală sunt săvârşite „Ceasurile împărăteşti”, slujbe care se săvârşesc în Biserica Ortodoxă doar de trei ori pe an: în Vinerea Mare, în Ajunul Crăciunului şi în Ajunul Bobotezei.
În vechime, la „Ceasurile împărăteşti ale Botezului Domnului” asistau împăraţii bizantini şi demnitarii lor de la Constantinopol, iar la noi, domnitorii cu toată curtea şi protipendada din capitala ţării.
Tot în ziua Ajunului Bobotezei se va săvârşi, pentru a doua oară de la începutul anului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia Sărbătorii Botezului Domnului, după care în lăcaşurile de cult urmând a se oficia slujba Aghesmei mari.
Slujba Aghesmei Mari se săvârşeşte atât în Ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii binecuvântează casele credincioşilor, cât şi în ziua Botezului Domnului, pentru credincioşii care vor duce agheasma în case şi gospodării.
Conform rânduielilor tipiconale din Biserica Ortodoxă, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii atunci în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar în ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
Când Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar a Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, sâmbătă, 6 ianuarie, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de Botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică.
Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor „Agheasma Mare”, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).