LIFESTYLE

Tristețea lui George Bacovia, autorul celor mai sumbre versuri românești. ”Prieteni îmi spun că sunt inadaptabil. E o exagerare. Iubesc oamenii şi îi privesc cu interes prin geam”

Tristețea lui George Bacovia autorul celor mai sumbre versuri românești. Prieteni îmi spun că sunt inadaptabil. E o exagerare. Iubesc oamenii şi îi privesc cu interes prin geam

Pe 17 septembrie 1881, venea pe lume cel ce avea să devină poetul George Bacovia. Zilele şi versurile lui George Bacovia au fost la fel: sumbre. A fost toată viaţa un om posomorât, iar motive concrete pentru tristeţea sa perpetuă n-au fost de găsit, deşi aceasta l-a trimis de multe ori în spitalele de psihiatrie. Pur şi simplu aşa a fost să fie Bacovia – un om trist şi solitar. Dar de unde vine tristețea lui George Bacovia?

Copilăria i-a fost în tonuri de gri. Era al cincilea copil din cei nouă ai cuplului Dimitrie şi Zoiţa Vasiliu, el comerciant, ea – casnică. Era un copil plăpând şi bolnăvicios. La doar 7 ani a făcut malarie, aşa că începerea şcolii a fost amânată şi a rămas acasă, în grija bunicii Pachia.

Tristețea lui George Bacovia. A mers mai târziu la școală și a rămas repetent 

A intrat în clasele primare în 1890, la Bacău, unde a terminat, de altfel, şi liceul. Bacovia nu s-a remarcat la învăţătură. Era un elev care oscila între note maxime şi corigenţe. Din cauza varicelei, în clasa a patra a rămas şi repetent. În schimb, contrar aspectului lipsit de vlagă, îi plăcea sportul – gimnastica, înotul, patinajul.

Începutul gimnaziului a fost marcat de un eveniment care mai târziu avea să fie evocat în poezia „Amurg violet“.

Melancolic, curios sau poate doar năzdrăvan, într-o zi, micul Bacovia s-a urcat în turnul bisericii Precista din Bacău. A stat acolo mult timp admirând cerul la asfinţit şi, din neatenţia paraclisierului, a rămăs încuiat întreaga noapte în biserică.

Familia l-a căutat până s-a crăpat de ziuă. În zadar. S-a întors acasă abia a doua zi, când biserica a fost redeschisă. Şi aşa, luând vers cu vers, cititorul descoperă peisajul tomnatic al oraşului privit de sus şi „apostolii în odăjdii violete“ din biserică.

Torturat de depresie încă din tinerețe. ”Liceu, cimitir al tinereții mele…”

A urmat liceul, o perioadă care avea să-l marcheze pe viaţă. De parcă nu erau de ajuns toate problemele adolescenţei, Bacovia a făcut zona zoster, boală care s-a manifestat în zona feţei.

Se pare că a fost una din cauzele principale ale depresiei severe care avea să-l tortureze întreaga viaţă şi să-l ţină departe de compania oamenilor.

În afara problemelor personale, liceul a fost un cadru neplăcut, nu doar pentru poet, ci pentru orice elev. La începutul secolului XX, sistemul de învăţământ era încă primitiv – regulamentele impuse presupuneau pedepse fizice aplicate elevilor sau detenţia la clasă.

Victimă frecventă a acestor măsuri, Bacovia şi-a exprimat toată durerea acumulată în „cimitirul tinereţii“ într-un poem simplu şi de mare impact, scris la absolvire: „Liceu“. Poezia a fost şi un răspuns la un chestionar care circula în şcoli, realizat de către Spiru Haret, în vederea unei reforme a învăţământului. Poezia a ajuns, pare-se, şi la urechile fostului ministru al Educaţiei, care a apreciat-o: „Iată un document autentic!“.

Nesiguranță și indecizie

Viaţa lui Bacovia a fost ca un carusel nesigur, gata oricând să deraieze şi să provoace o tragedie. Entuziasmul care îi dispărea prea repede şi nesiguranţa în propria persoană i-au afectat viaţa încă din fragedă tinereţe.

Împins de dorinţa de a deveni ofiţer, la 17 ani, Bacovia a renunţat la liceu şi s-a înscris la Şcoala Militară de la Iaşi. N-a durat mult. Nesuportând regimul strict, de cazarmă, după numai două săptămâni a dezertat din internat, îmbrăcat în uniforma pe care şi-o cumpărase singur.

S-a întoars la liceu, pe care l-a terminat abia la 22 de ani, fără a-şi da Bacalaureatul. A obţinut însă un certificat de absolvire a studiilor liceale, cu media anuală de 6,43, şi a decis să-şi încerce norocul la una dintre cele mai grele şi solicitante facultăţi, cea de Drept. Prima dată a încercat la cea din Bucureşti, de unde a fost exmatriculat după şase ani din cauza nefrecventării cursurilor şi a examenelor nepromovate.

Nu s-a lăsat, însă, descurajat. S-a înscris la Facultatea de Drept din Iaşi pe care a terminat-o cu greu şi fără a-şi da examenul de licenţă.

Despre anii studenţiei, el spunea: „Îmi amintesc de ceata prietenilor mei, cu care ne adunam de multe ori într-o bojdeucă din mahalalele Iaşilor pentru a citi versuri, a fuma ţigări şi a clădi castele, care nu s-au ridicat niciodată, nici măcar în Spania. Mulţi dintre cei care au fost odată au dispărut. Ceilalţi s-au făcut oameni cumsecade. Au ajuns avocaţi vestiţi sau profesori respectaţi“.

De la sanatoriu la spital de boli nervoase

Bacovia era retras, posomorât şi taciturn. Boala căpătată în adolescenţă i-a afectat şi psihicul: la 33 de ani, a fost internat la Sanatoriul de boli nervoase din Bucureşti; apoi, la 47 de ani, la Clinica de neuropsihiatrie Colentina şi, 12 ani mai târziu, la Clinica de neuro-psihiatrie a Spitalului Central din Bucureşti. În aceste perioade a scris, dar arareori a şi publicat.

Din cauza boemiei şi a bolii a schimbat numeroase locuri de muncă. Nu avea un scop, căci nici poezia n-o considera o menire, ci mai degrabă „o recreaţie după muncă“. „Ce-i aia artist, scriitor? Din jocul de-a poetul nu poţi ieşi niciodată teafăr. Mulţimea îşi trăieşte viaţa în felul ei, şi face bine. Cine trece dincolo şi arde aripile, îşi scurge tot sângele. Ce-i aceea poet?“

A avut slujbe care nu-l solicitau: profesor de desen, copist la diverse ministere, ajutor de contabil, referent la Direcţia Educaţiei Poporului, bibliotecar la Ministerul Minelor şi Petrolului şi consilier la Departamentul Artelor. Nu-l deranja că era nestatornic profesional, căci Bacovia n-a urmărit nici banii, nici faima:

„Nu m-am născut bogat, şi poate nu voi fi niciodată. Dacă aş avea bani mulţi, aş chema poeţii lumii în jurul meu şi am schimba astfel rostul vieţii. Pe când aşa, mă mulţumesc cu tăcerea“.

”Nu mă plictisesc şi nu mă neliniştesc în singurătate”

Bacovia nu şi-a renegat niciodată condiţia, dar dorea ca personalitatea lui să nu umbrească starea celor din jurul său.

Cu toate că atât poezia, cât şi firea lui erau sumbre, trimiţând mereu cu gândul la depresie şi la moarte, Bacovia ţinea să puncteze că toate sunt o aparenţă. „De obicei stau aproape toată ziua în casă. Nu mă plictisesc şi nu mă neliniştesc în singurătate. Din cauza temperamentului mi-am croit fatal o astfel de viaţă. Şi-apoi, n-am fost totdeauna prea sănătos. Societatea cere mereu oameni robuşti, care să construiască cu spor pentru ea, să-i ducă mai departe rostul. Melancolia firii mele nu ar fi niciodată înţeleasă. Unii din prietenii mei îmi spun că sunt inadaptabil, că fug de oameni. Este o exagerare. Iubesc oamenii şi îi privesc cu interes prin geamul din faţa casei mele…

Evit oamenii pentru că persoana mea ar aduce un fel de umbrire peste veselia lor spontană. Îi respect prea mult ca să le aduc vreo supărare“, explica poetul.

[email protected] Absolventă de Drept, dar atrasă iremediabil de jurnalism. Un drum lung, greu, dar întotdeauna frumos, fie că a fost vorba de jurnalism ... vezi toate articolele
Parteneri
Categoria de români care primește mii de euro de la stat prin programul
Categoria de români care primește mii de euro de la stat prin programul "Prima Conectare...
România intră în Air Schengen de la 31 martie. Ce schimbări apar şi ce trebuie să ştiţi
România intră în Air Schengen de la 31 martie. Ce schimbări apar şi ce trebuie...
Christina Verchere, directorul general al Petrom, a avut un salariu de bază de 634.500 de euro în anul 2023, adică 53.000 de euro lunar, iar în 2023 bonusurile şi acordarea de acţiuni au adăugat circa 1,2 mil. euro
Christina Verchere, directorul general al Petrom, a avut un salariu de bază de 634.500 de...
Cum a reuşit o braşoveancă să construiască nu mai puţin de 3 companii cu care face aproape 100 de milioane de euro în timp ce alţii se chinuie să facă una singură şi nu reuşesc
Cum a reuşit o braşoveancă să construiască nu mai puţin de 3 companii cu care...
ȘOC! Trăiește! A reapărut în Familia Regală Britanică. Sigur NU o recunoști acum
ȘOC! Trăiește! A reapărut în Familia Regală Britanică. Sigur NU o recunoști acum
EXCLUSIV Ungurii, la ani lumină de România. Ungaria ne-a luat fața complet: Profit maxim
EXCLUSIV Ungurii, la ani lumină de România. Ungaria ne-a luat fața complet: Profit maxim
Gabriela Cristea, scandal - monstru ca să-și apere relația cu soțul: „Mi-a spus: «Ai putea să-i fii mamă»”
Gabriela Cristea, scandal - monstru ca să-și apere relația cu soțul: „Mi-a spus: «Ai putea...
Umilință maximă pentru noii Chefi la cuțite: Niște habarniști
Umilință maximă pentru noii Chefi la cuțite: Niște habarniști
Atacul de la Moscova: Rusia susţine că deţine dovezi despre implicarea Ucrainei în masacru
Atacul de la Moscova: Rusia susţine că deţine dovezi despre implicarea Ucrainei în masacru
Cum puteţi lua peste 10.000 de euro de la stat să vă schimbaţi maşina
Cum puteţi lua peste 10.000 de euro de la stat să vă schimbaţi maşina
Cum a reuşit o tânără de doar 21 de ani să construiască o super afacere care acum este prezentă în peste 170 de pieţe
Cum a reuşit o tânără de doar 21 de ani să construiască o super afacere...
Vești proaste de la Casa de Pensii. Peste 1,5 milioane pensionari nu vor mai primi majorările anuale
Vești proaste de la Casa de Pensii. Peste 1,5 milioane pensionari nu vor mai primi...
Rușii, nervoși că baza Kogălniceanu se extinde: 'Va fi prima țintă'. Ne pregătim de război?
Rușii, nervoși că baza Kogălniceanu se extinde: 'Va fi prima țintă'. Ne pregătim de război?
Cât vor plăti românii pe facturile la energie! Se pregătesc noi schimbări!
Cât vor plăti românii pe facturile la energie! Se pregătesc noi schimbări!
ȘOCANT! Actrița adorată de milioane de români a ajuns să vândă lumânări la biserică. Era de o frumusețe uimitoare
ȘOCANT! Actrița adorată de milioane de români a ajuns să vândă lumânări la biserică. Era...