Ucraina confirmă planul american care prevede cedarea unor teritorii către Moscova. Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump la Kiev, va părăsi funcţia în ianuarie
Ucraina a primit miercuri o nouă propunere de pace din partea Statelor Unite, care prevede, printre altele, cedarea unor teritorii către Rusia şi reducerea cu jumătate a armatei sale, în momentul în care a suferit unul dintre cele mai sângeroase atacuri ruseşti din acest an.
Ucraina confirmă planul american care prevede cedarea unor teritorii către Moscova
Bombardamentele din noaptea de marţi spre miercuri, care au vizat în special regiunile din vestul ţării, îndepărtate de front, au făcut cel puţin 26 de morţi, dintre care trei copii, şi 92 de răniţi în oraşul Ternopil, unde un jurnalist AFP a văzut două clădiri cu ultimele etaje distruse.
Dar, în ciuda apelurilor Kievului de a intensifica presiunea asupra Moscovei, noul plan american, potrivit declaraţiilor făcute pentru AFP de un înalt oficial ucrainean sub anonimat, pare să preia condiţiile avansate anterior de Rusia, cerinţe denunţate de autorităţile ucrainene ca fiind echivalente cu o capitulare, arată news.ro.
Propunerea include „recunoaşterea (anexării) Crimeei şi a altor regiuni cucerite de Rusia” şi „reducerea armatei la 400.000 de persoane”, a indicat această sursă. Ucraina ar trebui, de asemenea, să renunţe la toate armele sale cu rază lungă de acţiune.
„O nuanţă importantă este că nu înţelegem dacă este vorba într-adevăr de un plan al lui Trump sau al anturajului său”, a adăugat înaltul oficial ucrainean, care a considerat, de asemenea, că informaţiile privind atitudinea pe care Rusia ar trebui să o adopte în schimb sunt neclare.
This is pure horror. Footage has emerged online showing a missile strike on a residential building in Ternopil
Preliminary reports say it was a Russian Kh-101 missile.
The death toll has now risen to 25 people, including three children. 73 others were injured.Ukraine’s foreign… https://t.co/dn5ZKbnmKo pic.twitter.com/O4xTiF9j8v
— NEXTA (@nexta_tv) November 19, 2025
Washingtonul şi Moscova au lucrat în secret la un plan pentru a pune capăt războiului
Publicaţia americană Axios afirmase anterior că Washingtonul şi Moscova lucrau în secret la un plan pentru a pune capăt războiului declanşat de Moscova împotriva vecinului său în urmă cu aproape patru ani. Kremlinul a refuzat să comenteze aceste informaţii. Acest lucru a alimentat vizita la Kiev a secretarului armatei americane, Daniel Driscoll, care s-a întâlnit cu comandantul suprem al armatei ucrainene, Oleksandre Sirski.
„Am subliniat încă o dată că întărirea protecţiei spaţiului aerian ucrainean, extinderea capacităţilor noastre de lovire la distanţă mare împotriva ţintelor militare inamice, precum şi menţinerea şi stabilizarea liniei frontului vor slăbi potenţialul ofensiv al adversarului şi îl vor obliga în cele din urmă să accepte o pace justă”, a declarat Sirski pe Telegram, fără a menţiona noul plan american.
Rusia, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, cere ca aceasta să îi cedeze cinci regiuni şi să renunţe la aderarea la NATO. Kievul refuză şi cere desfăşurarea de trupe occidentale pe teritoriul care rămâne sub controlul său, ceea ce Rusia consideră inacceptabil.
De la revenirea sa la putere la începutul anului, Donald Trump s-a prezentat ca un mediator cu Moscova în acest conflict, în timp ce Washingtonul a fost un susţinător militar şi financiar important al Kievului în ultimii patru ani.
Eforturile sale nu au dus însă la încetarea ostilităţilor. Declarându-se frustrat pe rând de Volodymyr Zelensky şi apoi de Vladimir Putin, el a adoptat în cele din urmă, în octombrie, sancţiuni împotriva sectorului petrolier rus.
Zelenski s-a aflat miercuri în Turcia
Preşedintele Volodimir Zelenski s-a aflat miercuri în Turcia, unde a încercat în zadar să relanseze negocierile de pace. Însă, la încheierea întâlnirii cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara, el nu a putut decât să spere la reluarea schimburilor de prizonieri de război cu Rusia „până la sfârşitul anului”.
Această vizită, fără prezenţa Rusiei, avea ca scop „reangajarea” Statelor Unite în procesul de pace, a declarat un oficial ucrainean pentru AFP. Dar emisarul american Steve Witkoff nu a fost prezent, iar Rusia a continuat atacurile asupra oraşelor şi infrastructurilor energetice ucrainene.
La Ternopil, cel puţin 26 de persoane au fost ucise în timpul nopţii, dintre care trei copii, iar 92 au fost rănite, dintre care 18 copii, potrivit unui nou bilanţ al serviciilor de urgenţă.
Armata ucraineană a afirmat că Rusia a lovit oraşul cu zece rachete de croazieră. Aproximativ 476 de drone şi 48 de rachete ruseşti au vizat ţara în timpul nopţii, dintre care 442 şi, respectiv, 41 au fost doborâte, a spus ea.
Cancelarul german Friedrich Merz a denunţat „intensificarea masivă” a atacurilor ruseşti. „Acest lucru nu are nimic de-a face cu obiective militare. Este pur şi simplu un război de teroare împotriva populaţiei civile ucrainene”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă.
Ca şi în cazul altor atacuri, România, membră NATO şi vecină a Ucrainei, a anunţat că a fost nevoită să lanseze avioane de vânătoare din cauza unei noi incursiuni a unei drone pe teritoriul său.
Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump la Kiev, va părăsi funcţia în ianuarie
Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, le-a spus colaboratorilor săi că intenţionează să părăsească administraţia în ianuarie, au declarat patru surse pentru Reuters, o plecare care ar însemna pierderea unui susţinător cheie al Ucrainei în administraţia Trump.
Trimisul special al preşedintelui este o funcţie temporară, iar astfel de trimişi trebuie, în teorie, să fie confirmaţi de Senat pentru a rămâne în funcţie mai mult de 360 de zile.
De aceea, Kellogg a indicat că ianuarie ar fi un moment natural pentru plecare, având în vedere legislaţia existentă, au declarat sursele, care au solicitat anonimatul.
Veste proastă pentru Kiev
Plecarea sa va fi o veste neplăcută la Kiev. General-locotenent în rezervă, Keith Kellogg era considerat de diplomaţii europeni, inclusiv de ucraineni, ca fiind o persoană înţelegătoare într-o administraţie care, uneori, a înclinat spre punctul de vedere al Moscovei cu privire la originile războiului din Ucraina.
Vestea acestei plecări vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu noi dificultăţi pe frontul diplomatic.
Două surse au declarat miercuri pentru Reuters că SUA i-au semnalat preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina trebuie să accepte un cadru elaborat de SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia, care propune ca Kievul să renunţe la o parte din teritoriu şi din arme. Propunerile, care includ reducerea dimensiunii forţelor armate ucrainene, ar reprezenta un regres major pentru Kiev.
Propunerea de acord ar fi fost iniţiată de trimisul special al SUA pentru misiuni de pace, Steve Witkoff, şi se pare că Kellogg nu a avut niciun rol în elaborarea acesteia, notează Reuters.
Neînțelegeri cu Witkoff
Kellogg a denunţat mai vehement decât alţi oficiali ai administraţiei Trump atacurile ruseşti asupra infrastructurii civile ucrainene. El a avut uneori ciocniri cu Witkoff, care a repetat unele dintre argumentele liderului rus Vladimir Putin şi a susţinut de mult timp un schimb teritorial inegal ca parte a unui acord de pace pe termen lung.
Printre succesele lui Kellogg s-a numărat facilitarea eliberării a zeci de deţinuţi politici închişi de liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, în schimbul unei reduceri limitate a sancţiunilor.
Casa Albă şi Departamentul de Stat nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
O persoană care cunoaşte decizia lui Kellogg a spus că acesta nu a intenţionat niciodată să rămână mult timp în administraţie.
Abordarea lui Trump față de Ucraina a variat
Deşi Trump s-a concentrat intens pe încheierea războiului din Ucraina, abordarea sa cu privire la modul de a face acest lucru a variat dramatic.
În martie, el a întrerupt pentru scurt timp schimbul de informaţii cu Ucraina, înainte de a-l relua rapid. În ultimele luni, el chiar a intensificat, de fapt, schimbul de informaţii cu Kievul.
Şi, în timp ce Trump a creat un nou program prin care aliaţii europeni cumpără arme americane în numele Kievului, el a întrerupt în mare parte programele de asistenţă militară americane care fuseseră iniţate de fostul preşedinte Joe Biden.
Trump a preluat funcţia insistând pentru un armistiţiu imediat, dar a renunţat la această cerere după întâlnirea cu Putin din Alaska, în august. În octombrie, el a îmbrăţişat din nou ideea unui armistiţiu de-a lungul liniei frontului, după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenskiy la Washington.
Schimbare în direcţia Rusiei
Cea mai recentă propunere, iniţiată de Witkoff – în măsura în care este acceptată de alte facţiuni ale administraţiei Trump – pare să reprezinte o altă schimbare în direcţia Rusiei.
Separat, o delegaţie americană condusă de secretarul armatei Dan Driscoll se află în prezent la Kiev într-o „misiune de informare”, a declarat Ambasada SUA la Kiev. Şeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, face parte şi el din delegaţie, iar el şi Driscoll se vor întâlni joi cu Zelenski, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu acest subiect.
Kellogg a menţinut o relaţie solidă cu Trump, au spus sursele. Dar el a fost absent în mod notabil de la întâlnirea din octombrie cu Zelenski, un aspect pe care unii aliaţi l-au atribuit luptelor interne din administraţie.
Nu a fost clar imediat cine – dacă va fi cineva – îl va înlocui pe Kellogg. Statele Unite nu au numit încă un ambasador pentru Ucraina confirmat de Senat. Diplomata de carieră Julie Fisher a fost numită în mai în funcţia de însărcinată cu afaceri la misiunea SUA din Kiev.
