Ultimatum de la Bruxelles. România riscă tăierea fondurilor europene dacă nu scade deficitul bugetar
A fost emis un ultimatum de la Bruxelles pentru țara noastră, potrivit unor surse guvernamentale: România riscă tăierea fondurilor europene. Ministrul Finanțelor Marcel Boloș i-a anunțat luni, 3 iulie, pe colegii din conducerea PNL că a primit o scrisoare de la Comisia Europeană care cere scăderea deficitului bugetar.
În caz contrar, România riscă să i se suspende o parte din fondurile europene de coeziune, arată surse G4Media.
România riscă tăierea fondurilor europene. Datele primelor luni arată o realitatea îngrijorătoare
România este în procedură de deficit excesiv, un mecanism prin care își asumă scăderea deficitului bugetar în fața UE. Unul dintre instrumentele prin care UE poate penaliza nerespectarea angajamentelor luate de România este înghețarea fondurilor europene de coeziune (nu PNRR).
România a intrat în 2020 în procedura de deficit excesiv după perioada în care Liviu Dragnea a controlat guvernele PSD și a cheltuit mult peste încasări. Prin această procedură, România trebuie să revină la un deficit sub 3% din PIB.
Problema majoră e că, deși România și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar de 4,4 din PIB, datele primelor luni arată o realitate neagră.
Deficitul bugetar din 2023
Lucian Heiuș, fostul șef al ANAF, a anunțat în luna mai, la momentul demisiei din funcție, un deficit de încasări la bugetului statului de 8,9 miliarde de lei. Este vorba despre o diferență între încasările efective pe primele cinci luni și încasările programate de ministerul finanțelor pentru aceeași perioadă.
Claudiu Năsui, economist, deputat USR în Parlamentul României și membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, a trasat legătura directă dintre fondurile PNRR și situația economică a României din prezent când vine vorba de actualul deficit bugetar.
”Bugetul pe 2023 e construit pe presupunerea că România va lua toți banii din PNRR. Lucrul acesta devine din ce în ce mai improbabil. Nu doar atât, dar bugetul are un deficit de 4.4% din PIB, care ar trebui îndeplinit fiindcă noi suntem deja în procedură de deficit excesiv, însemnând că nu mai avem încă o păsuire din partea UE.
Când nu ești deja în procedura de deficit excesiv și depășești deficitul de 3%, intri cu Comisia Europeană într-un calendar de descreștere ca să revii în marja de 3%. Noi depășind-o deja, dacă nu ne îndeplinim obligația, vor urma penalități sau – ceea ce presupun eu că se va întâmpla – prim-ministrul Marcel Ciolacu se va milogi la Comisie și va negocia ca să ne mai păsuiască încă o dată. Dar asta e incert.”
În ceea ce privește proiectele de tranziție verde, în prezent România a accesat 2% din potențialul de fonduri.
Gradul de absorbție pentru proiectele de transformare digitală se ridică la 3% din potențial, fondurile pentru creștere economică inteligentă, durabilă și inclusivă se ridică la 5%, iar cele destinate rezilienței economice în domeniul sănătății s-au ridicat până în prezent la 6% din totalul disponibil.
Prin comparație, Luxemburg a sărit de 43% ca rată de absorbție a fondurilor PNRR, Danemarca se remarcă până în prezent cu 32%, iar Austria cu 26%.
Țâri precum Bulgaria și Slovenia sunt la coada acestor statistici făcând uz până acum de 6% din potențialul fondurilor PNRR, iar Letonia se află într-o situație similară cu a României, cu 4%.
