Oana Gheorghiu, vicepremier interimar, și Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Fondurilor Europene, s-au înscris recent în Partidul Național Liberal (PNL), potrivit surselor Digi24 și G4 Media. Această înscriere are loc înaintea Congresului Extraordinar al PNL, programat pentru data de 21 iunie 2026, în ideea în care cei doi vor avea funcții de conducere în partid.
Consiliul Național al PNL a decis convocarea pentru duminică 21 iunie la ora 12.00 congresul extraordinar al partidului.
Mișcare este strâns legată de Congresul Extraordinar, un eveniment cu o miză importantă pentru structura de putere din partid. Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru sunt așteptați să primească funcții de conducere în cadrul PNL, posibil chiar poziții de vicepreședinți.
Ilie Bolojan a anunțat deja că va candida la președinția partidului, în timp ce Adrian Veștea s-a răzgândit și nu mai candidează.
Alegerea noii conduceri a partidului se va face pe bază de moțiuni: candidatul la președinția partidului împreună cu lista pentru toate celelalte funcții de conducere.
În vârstă de 56 de ani, Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, promoţia 1994, cu specializare în management economic.
Cofondatoare şi copreşedintă (din februarie 2025, anterior vicepreşedintă) a Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, Oana Gheorghiu este implicată de mai bine de un deceniu în dezvoltarea unor proiecte de infrastructură medicală şi în campanii de advocacy care au schimbat modul în care societatea priveşte responsabilitatea statului în sănătate, conform unui comunicat al Guvernului.
Din octombrie 2025 este vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan. Ea a fost puternic contestată de PSD mai ales în perioada dinaintea depunerii moțiunii de cenzură. Liderii PSD au atacat-o vehement pe Oana Gheorghiu după ce aceasta a propus o posibilă listare la Bursa din București a unor pachete minoritare de acțiuni, ceea ce ar transparentiza companiile de stat transformate în sinecuri de partid.
Dragoș Pîslaru (49 de ani) a fost propus de către PNL în funcția de ministru al Fondurilor Europene, în Guvernul Bolojan. În prezent ocupă și funcția de ministru interimar al Muncii, după retragerea PSD din guvern.
El a fost membru PLUS, partid fondat de Dacian Cioloș. După fuziunea PLUS cu USR, a fost membru în USR PLUS, pe listele căruia a foat ales europarlamentar în anul 2019.
Ulterior, a trecut la REPER, partid fondat tot de Cioloș. Dragoș Pîslaru și Anca Strugariu au fost co-președinți ai partidului REPER, până după alegerile europarlamentare din anul 2024, când formațiunea s-a clasat sub pragul electoral, iar cei doi au demisionat de la conducerea partidului.
Dragoș Pîslaru este de profesie economist. Are un masterat în Relații Internaționale obținut la London School of Economics și un doctorat în economie la Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române. Între 1998 și 2007 a fost lector universitar la Academia de Studii Economice (ASE), unde a predat Economie Mondială, Politică Internațională și Integrare Europeană.
Între 2000 și 2004 a fost cercetător asociat la Centrul Român de Politici Economice, iar în perioada 2004-2006 a fost director executiv al Grupului de Economie Aplicată.
De asemenea, Pîslaru a avut o carieră în antreprenoriat, ocupând funcția de manager general al General GEA Strategy&Consulting S.A (2006-2015) și partener al Civitta Strategy & Consulting SA (2017-2019).
În decembrie 2015 a fost numit consilier principal pe probleme economice a prim-ministrului României, iar din aprilie 2016 până în ianuarie 2017 a fost ministru al Muncii și Protecției Sociale în guvernul condus de Dacian Cioloș. Dragoș Pîslaru a fost ales europarlamentar în 2019 de pe listele USR PLUS.
Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis, vineri, organizarea Congresului Extraordinar pentru data de 21 iunie, ora 12:00, la Romexpo. Decizia a fost adoptată cu 566 voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri, a anunțat deputatul PNL Ionel Bogdan.
Totodată, Consiliul a aprobat modificarea Statutului PNL cu 551 voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. Principalele schimbări prevăd crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere și desființarea Biroului Executiv (BEx), ale cărui atribuții vor fi integrate în BPN.
De asemenea, s-a revenit la alegerea conducerii partidului pe bază de moțiuni și s-a redus numărul prim-vicepreședinților de la patru la unul. A fost înființată Comisia Națională pentru Litigii, care va judeca litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor, iar procedurile de sancționare au fost clarificate.
Norma de reprezentare pentru Congresul Extraordinar a fost stabilită la 2.500 de delegați. Depunerea moțiunilor pentru Congres este deschisă până sâmbătă, ora 17:00.
Premierul desemnat Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, care solicitase amânarea Congresului, a anunțat că nu va candida la funcția de președinte.
Un grup de 16 parlamentari liberali din tabăra lui Veștea a depus o acțiune la Tribunalul Ilfov pentru suspendarea deciziilor Biroului Politic Național (BPN) al PNL din 17 iunie, care au convocat Consiliul Național Extraordinar și Congresul pentru 21 iunie.
Tribunalul Ilfov a stabilit termenul de judecată pentru această cerere în data de 3 iulie 2026.