Economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, însă doar dacă impactul variantei Omicron a coronavirus va fi limitat, arată ultimul raport al PwC. Mai mult, măsurile implementate trebuie să asigure o protecţie adecvată împotriva îmbolnăvirilor grave. Scenariul de bază al raportului porneşte de la premisa că acest an va fi mai puţin imprevizibil decât anul trecut.
„Economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, dacă impactul variantei Omicron va fi limitat, iar măsurile implementate vor asigura o protecţie adecvată împotriva îmbolnăvirilor grave”, arată raportul PwC Global Economic Watch 2022.
Scenariul de bază al raportului porneşte de la ideea că acest an va fi mai puţin imprevizibil decât 2021. Totuşi, având în vedere că noua variantă Covid-19 continuă să imprime multă incertitudine, raportul ia în considerare şi un scenariu mai pesimist în care, pe fondul unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate, activitatea economică ar încetini semnificativ şi chiar ar suferi o contracţie în emisfera nordică, în primul trimestru. În aceste condiţii, estimarea este că PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale faţă de scenariul iniţial.
”Previziunile optimiste privind economia globală confirmă aşteptările liderilor de companii care, în sondajul PwC Global CEO Survey, şi-au exprimat majoritar (77%) încrederea în perspectivele de creştere pentru acest an. Totodată, 59% dintre directorii generali ai companiilor din România cred că în 2022 economia naţională va avea o evoluţie mai bună decât anul trecut. Percepţia liderilor de afaceri faţă de evoluţia economiei este foarte importantă pentru că de ea depind investiţiile, extinderea, recrutările sau creşterile salariale”, a spune Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România, potrivit news.ro.
Conform raportului, în scenariul de bază în care impactul Omicron va fi limitat, SUA, China şi UE vor rămâne principalele trei blocuri economice, în următorii ani, dar cu unele schimbări.
Astfel, 2022 ar putea fi primul an în care economia chineză o va depăşi pe cea a Uniunii Europene (UE), clasament care se va menţine pe termen mediu.
Previziunile avertizează că vor urma condiţii financiare mai stricte, deoarece băncile centrale din economiile avansate îşi vor majora ratele de politică monetară şi îşi vor reduce programele de relaxare cantitativă. SUA şi Marea Britanie au demarat acest proces, dar efectele variantei Omicron l-ar putea întârzia cu câteva luni. În acelaşi timp, zona euro îşi va menţine politica monetară acomodativă deoarece rata inflaţiei de bază este puţin probabil să depăşească ţinta de 2% din acest an.
O altă previziune vizează inversarea rolurilor între SUA şi UE în ceea ce priveşte politica fiscală. În SUA, pentru prima dată de la începutul pandemiei, Centrul de cercetare Hutchins se aşteaptă ca politica fiscală să tragă în jos creşterea economică cu aproximativ 2 puncte procentuale în 2022.
Între timp, în UE, care este guvernată de un set de reguli fiscale, este posibil ca politica fiscală să adauge între 0,5 şi 1 puncte procentuale la creşterea economică în 2022. Această situaţie reflectă suspendarea regulilor fiscale ale UE, probabil, până în 2023, moment în care vor fi revizuite pentru a recunoaşte rolul mai activ pe care îl vor avea de jucat autorităţile fiscale pentru a ajunge la zero emisii de dioxid de carbon până în 2050.
Anul acesta va fi probabil un alt an record pentru energia regenerabilă, estimându-se că peste 30% din producţia totală de energie electrică la nivel global va fi din surse regenerabile. Preţurile materiilor prime este de aşteptat să rămână constante, dar situaţia geopolitică ar putea deturna această previziune. Creşterea rapidă a preţurilor la energie şi gaze naturale se va atenua în a doua jumătate a anului curent dacă nu apar evoluţii geopolitice majore care influenţează decisiv preţurile pe termen scurt, mai ales în Europa.