Undă de șoc la nivel european după refuzul aderării României și Bulgariei la Schengen. Austria se opune în continuare

Austria se opune în continuare aderării României și Bulgariei la Schengen, împiedicând votul din decembrie, titrează publicația Euronews, în timp ce ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat marți, în cadrul JAI, că spațiul Schengen trebuie să devină „mai bun” înainte de a deveni „mai mare”.

Undă de șoc la nivel european după refuzul aderării României și Bulgariei la Schengen. Austria se opune în continuare

Austria se opune în continuare cu fermitate aderării mult râvnite a României și Bulgariei la Schengen, susținând că spațiul fără pașapoarte trebuie să devină „mai bun” înainte de a deveni „mai mare”.

Rezistența neechivocă a fost bine documentată în ultimii ani și a fost exprimată din nou marți dimineață, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de interne de la Bruxelles, arată Euronews.

„Schengen trebuie să devină mai bun și nu mai mare. Nu văd încă prea multe progrese aici, așa că nu-mi pot imagina nicio schimbare acum”, a declarat Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei.

Extinderea Schengen, împiedicată

În opinia lui Karner, numărul de controale la frontiere pe care țările europene le-au impus în ultimele luni reprezintă un motiv suficient de puternic pentru a împiedica extinderea în continuare a Spațiului Schengen, care cuprinde în prezent 27 de țări, inclusiv 23 de state ale Uniunii Europene, și peste 423 de milioane de cetățeni.

Conform Codului Frontierelor Schengen, țările au voie să instituie controale temporare la frontiere ca metodă de ultimă instanță în circumstanțe excepționale. Guvernele din Austria, Germania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Italia și Danemarca au invocat această dispoziție pentru a face față creșterii continue a fluxurilor de migrație.

În primele zece luni ale anului 2023, în UE au avut loc aproape 331 000 de treceri neregulamentare ale frontierei, traseul central-mediteranean fiind responsabil pentru aproape jumătate din incidente. Cifrele reprezintă cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din 2015 încoace.

Karner apără o poziție dură în ceea ce privește migrația

Afiliat Partidului Popular (ÖVP), un partid conservator, Karner apără o poziție dură în ceea ce privește migrația și a evocat posibilitatea de a încheia un acord cu o țară din afara UE pentru a externaliza procesarea cererilor de azil.

„Este crucial ca, în sfârșit, Comisia Europeană să investească masiv în protecția frontierelor externe și să ia măsuri pentru a face aceste frontiere externe mai sigure”, a declarat Karner. „Aceasta este, în cele din urmă, ceea ce face ca sistemul Schengen să funcționeze”.

Lipsa de schimbare a poziției Austriei a forțat Spania, deținătoarea președinției rotative a Consiliului UE, să modifice ordinea de zi a reuniunii privind afacerile interne. Spania declarase anterior că reuniunea din 5 decembrie va cuprinde un vot obligatoriu privind cererile de aderare la Schengen ale României și Bulgariei, două țări care așteaptă să adere la spațiul fără pașapoarte de când au intrat în UE în 2007.

Spania nu insistă

Dar, după ce au văzut că votul va eșua, ca și în decembrie anul trecut, oficialii spanioli au ales să organizeze o „stare de fapt” privind ofertele comune și situația generală din zona fără pașapoarte.

Fernando Grande-Marlaska, ministrul spaniol de interne, a declarat reporterilor că țara sa va continua să lucreze „foarte mult” la acest subiect „până la sfârșitul președinției noastre”, o remarcă ce părea să sugereze că cererile ar putea fi supuse la vot în cursul acestei luni. Deși problema este în mod intrinsec politică, ea poate fi abordată și de ambasadorii de la Bruxelles.”O Europă mai puternică este o Europă cu România și Bulgaria ca membri cu drepturi depline ai Spațiului Schengen”, a declarat Grande-Marlaska.

Omologul său român, Marian-Cătălin Predoiu, a refuzat să comenteze „speculațiile” privind un vot extraordinar înainte de sfârșitul anului în care Austria s-ar putea abține pentru a permite aderarea. Predoiu a declarat că sunt în curs „discuții intense” cu Viena pentru a găsi o soluție diplomatică.

Acceptarea de noi membri în Schengen, dificilă

Acceptarea de noi membri în Schengen necesită o aprobare unanimă și, după cum a declarat Karner marți, nimic nu anunță o viitoare schimbare a poziției Austriei. Olanda se opune, de asemenea, aderării Bulgariei din cauza preocupărilor legate de statul de drept, deși această poziție este considerată ceva mai flexibilă decât veto-ul Austriei.

Cu toate acestea, Olanda se află în mijlocul unei tranziții de putere după victoria surprinzătoare de luna trecută a partidului de extremă dreapta al lui Geert Wilders, în cadrul unor alegeri dominate de subiectul migrației ilegale.O misiune de anchetă trimisă recent în Bulgaria a adus „rezultate excelente” în ceea ce privește pregătirea țării pentru aderarea la spațiul fără pașapoarte, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, la finalul reuniunii.

„De data aceasta am simțit, dacă îmi permiteți, un pic de disponibilitate în sală”, a spus Johansson.”Nu am avut nicio promisiune, dar am avut un sentiment”.”Obiectivul Comisiei este în continuare de a avea o decizie privind extinderea Schengen, care să primească România și Bulgaria, în acest an”, a adăugat ea. „Cred în continuare că acest lucru este posibil de realizat.Nu am ajuns încă acolo.”

Ciolacu este în schimb încrezător

Premierul Marcel Ciolacu a declarat într-o conferință de presă, susținută la Washington că sunt șanse ca România să intre în spațiul Schengen, în următoarea perioadă, însă nu a avansat o dată clară, subliniind că sunt purtate discuții atât cu statele din UE, dar și partenerii de la Bruxelles.

„Nu puteam fi pe ordinea de zi decât dacă doream să forțăm un vot pe care l-am fi cunoscut dinainte, nu neapărat votul Austriei împotriva României. Am fi cunoscut foarte clar votul Olandei împotriva Bulgariei. Procedura în Olanda este mai complicată decât în România. Trebuie un vot prin Parlament. Deci se merge cu mandat din partea Parlamentului pentru a vota într-un Consiliu European.”

Premierul a afirmat că sunt șanse ca România să intre în spațiul spațiul de liberă circulație, în urma unui posibil vot al Comisiei Europene.

„Sunt șanse și am avut discuții și în Spania, am avut discuții și în Germania, și cu președinta Comisiei, am avut discuții și cu președintele României, fiindcă ne-am coordonat în acest context. Am avut de dimineață discuții cu dl. ministru de Interne, Cătălin Predoiu.”, a spus premierul.

Șeful Executivului a transmis că singura soluție în acest moment este să așteptăm reacția Olandei.

 „Singura soluție în acest moment este să așteptăm reacția Olandei și ea va veni cât de curând. Știți că am avut discuții și cu dl. Frans Timmermans în ceea ce privește Bulgaria și convocarea unui Consiliu European extraordinar, a unui JAI extraordinar cu această temă”, a continuat premierul.