Viktor Orban face ravagii în Ungaria pe timp de criză. Impozite excepţionale pe „profiturile suplimentare” ale companiilor private

Viktor Orban face ravagii în Ungaria pe timp de criză. Astfel, guvernul maghiar va impune impozite excepţionale pe „profiturile suplimentare” ale băncilor şi ale marilor companii private în încercarea de a limita deficitul bugetar în creştere, recurgând din nou la o politică care l-a ajutat pe Viktor Orban să evite creşterea taxelor pentru populație.

Viktor Orban face ravagii în Ungaria pe timp de criză. Impozite excepţionale pe „profiturile suplimentare” ale companiilor private

Premierul Orban a anunţat pe pagina sa de Facebook că băncile şi companiile care fac „profituri suplimentare”, pe fondul situaţiei dificile a războiului din Ucraina şi a creşterii preţurilor, vor trebui să contribuie la costurile de întărire a armatei şi la finanţarea plafoanelor la facturile de energie ale gospodăriilor.

Anunţul a fost făcut la o zi după ce guvernul lui Orban a obţinut puteri speciale prin declararea stării de urgenţă din cauza războiului.

Taxele se vor aplica în 2022 și 2023

Orban a adăugat că taxele excepţionale se vor aplica în 2022 şi 2023. El a spus că va exista o limită de timp pentru aceste taxe, dar unele dintre taxele sale speciale anterioare au devenit o parte durabilă a regimului fiscal.

Orban a ajuns la putere în 2010 şi a câştigat un al patrulea mandat consecutiv la alegerile de luna trecută cu o victorie zdrobitoare, după o serie de cheltuieli preelectorale.

El a declarat că toate detaliile vor fi prezentate joi.

„Vom obliga băncile, asiguratorii, marile lanţuri de magazine, industria energetică şi firmele comerciale, companiile de telecomunicaţii şi companiile aeriene să plătească o mare parte din profiturile lor suplimentare în două fonduri de stat”, a declarat Orban.

Cele două fonduri ar urma să finanţeze costurile plafonării preţurilor la energie pentru gospodării şi dezvoltarea armatei.

Orban a stabilizat economia din Ungaria cu o serie de taxe excepţionale aplicate băncilor, firmelor de retail şi companiilor energetice după 2010, care au contribuit la reducerea deficitului, dar au erodat încrederea investitorilor.

Forintul a scăzut brusc la 394 faţă de euro până la ora 1710 GMT în urma comentariilor lui Orban, de la aproximativ 389 înainte, în timp ce acţiunile OTP Bank s-au prăbuşit cu 4,69% în prima parte a zilei de miercuri.

Analiştii au declarat că plafonarea facturilor la energie şi fondul de dezvoltare a armatei sunt două elemente uriaşe, care se ridică la mult peste 1.000 de miliarde de forinţi, iar diavolul va fi în detalii.