Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a înaintat marți Dumei de Stat un proiect de lege cu privire la încetarea în raport cu Federația Rusă a tratatelor internaționale privind Consiliul Europei (CE), inclusiv Carta Consiliului Europei, convențiile europene privind reprimarea terorismului și protecția drepturilor omului. Documentul a fost deja introdus în baza de date electronică a Dumei de Stat.
„Proiectul de lege federală propune încetarea tratatelor internaționale cu Consiliul Europei cu privire la Federația Rusă”, arată materialele explicative ale inițiativei lui Vladimir Putin.
„În legătură cu încetarea calității de membru al Federației Ruse la Consiliul Europei, următoarele tratate internaționale vor fi considerate că au încetat să mai aibă efecte cu privire la Federația Rusă de la 16 martie 2022: Carta Consiliului Europei din 5 mai 1949, <…> Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950, <…> Convenția europeană pentru reprimarea terorismului din 27 ianuarie 1977”, se arată în documentul respectiv.
În total, 21 de documente sunt propuse pentru a fi denunțate. Printre acestea se numără și Carta europeană a autonomiei locale din 15 octombrie 1985 și Carta socială europeană (revizuită) din 3 mai 1996. Mai multe protocoale vor fi, de asemenea, reziliate.
Înainte de a veni cu această propunere, Vladimir Putin l-a numit pe ministrul adjunct de externe al Federației Ruse, Alexander Grushko, drept reprezentant său oficial, atunci când parlamentul rus a luat în considerare problema rezilierii tratatelor internaționale ale Consiliului Europei cu privire la Federația Rusă. De asemenea, Rusia s-a retras din Consiliul Europei în luna martie 2022.
În același timp, Comisia Europeană a anunţat marţi că se gândeşte la înfiinţarea unui parchet internaţional care să strângă dovezi ale infracţiunii de agresiune comise de Rusia în Ucraina înaintea unei eventuale creări a unui tribunal special, transmite AFP, citat de Agerpres.
„Înainte ca discuţiile cu privire la un tribunal special să poată obţine suficient consens şi sprijin internaţional, ar putea fi luat în considerare mai întâi un mecanism de anchetă”, a declarat comisarul UE pentru Justiţie, Didier Reynders, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.
„Comisia are în vedere posibilitatea înfiinţării unui parchet internaţional în vederea declanşării unor anchete privind infracţiunea de agresiune cu scopul de a păstra şi stoca probe în vederea unor eventuale procese viitoare”, a spus acesta.
„Discuţiile sunt în desfăşurare (…), acesta va fi un prim nivel în lupta împotriva impunităţii”, a spus Reynders, insistând, de asemenea, asupra „angajamentului impecabil al Comisiei” pentru ca crimele comise în Ucraina „să nu poată rămâne nepedepsite” .
La sfârşitul lunii noiembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus să se lucreze la crearea unui tribunal special „sprijinit de ONU” pentru a judeca „infracţiunile de agresiune” ale Rusiei în Ucraina, aşa cum solicită Kievul.
Luni, la sediul sediul Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga, ministrul german de externe Annalena Baerbock, a cerut, de asemenea, un „nou format” de tribunal pentru „aducerea liderilor ruşi în faţa justiţiei”.