LIFESTYLE

Zgomotul din marile orașe provoacă obezitate și demență. Poluarea fonică din București îngrijorează

Zgomotul din marile orașe provoacă obezitate și demență. Poluarea fonică din București îngrijorează
Sursă foto: Pexels

Trăim în orașe mari și aglomerate, dar nu știm că zgomotul din marile orașe provoacă obezitate și demență. În București, nivelul de decibeli depășește cu mult pragul considerat sigur.

Zgomotul din marile orașe provoacă obezitate și demență

Odată cu venirea verii, nivelul de zgomot din orașe crește. Mulți oameni dorm cu ferestrele deschise în căutarea unui strop de răcoare, iar odată cu aerul de seară, în case pătrund și sunetele orașului.

Poluarea fonică este, potrivit Agenției Europene de Mediu, a treia cea mai gravă amenințare asupra sănătății în Europa, după aerul toxic și schimbările climatice. Aproximativ 100 de milioane de europeni trăiesc zilnic expuși unui nivel de zgomot care depășește limita considerată sigură — 55 de decibeli.

Expunerea constantă la zgomot poate avea consecințe grave asupra sănătății: boli cardiovasculare, diabet, dar și probleme de ordin psihic sau cognitiv.

Bucureștiul, pe lista celor mai zgomotoase orașe

Capitala României se numără printre cele mai zgomotoase orașe din Europa. În multe dintre intersecții, nivelul de decibeli depășește cu mult pragul considerat sigur. Pe termen lung, această expunere constantă la zgomot îmbolnăvește.

„Fiind singurul simț care nu se oprește niciodată, orice zgomot care depășește 45 de decibeli noaptea poate provoca microtreziri. Acestea întrerup procesele de refacere ale organismului, iar în timp duc la probleme cognitive, tulburări psihice și afecțiuni cardiace”, explică Bogdan Lazarovici, acustician, pentru Protv.

Zgomotul ucide în tăcere

Conform estimărilor Agenției Europene de Mediu, expunerea prelungită la zgomot este asociată anual cu aproximativ 66.000 de decese premature, peste 50.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare și 22.000 de cazuri de diabet. Totodată, mii de persoane dezvoltă depresii, demență sau alte tulburări psihice.

Copiii și adolescenții sunt cei mai vulnerabili în fața poluării fonice. În cazul lor, zgomotul constant este corelat cu tulburări de comportament, dificultăți de învățare, obezitate și probleme de concentrare.

Autoritățile promit măsuri

În Capitală, autoritățile au realizat deja așa-numitele hărți acustice, care arată cele mai zgomotoase zone din oraș.

Următorul pas ar trebui să fie implementarea unor soluții pentru reducerea poluării fonice în acele zone „roșii”. Deocamdată, însă, măsurile concrete se lasă așteptate.

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele